Studiu: Pierderea în greutate prin slăbit modifică semnificativ microbiomul şi activitatea creierului
Dar nu este uşor să slăbeşti definitiv, spun cercetătorii. Se ştie că interacţiunile complexe dintre sistemele organismului, cum ar fi fiziologia intestinală, hormonii şi creierul, acţionează împotriva scăderii în greutate.
O metodă pentru pierderea în greutate este restricţia energetică intermitentă (IER), în care zile de post relativ alternează cu zile în care se mănâncă normal.
Un nou studiu, publicat miercuri în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, indică faptul că o dietă de restricţie energetică intermitentă modifică axa creier-intestin-microbiom uman.
„Modificările observate în microbiomul intestinal şi în activitatea din regiunile creierului legate de adiţie în timpul şi după pierderea în greutate sunt foarte dinamice şi cuplate în timp”, spune dr. Qiang Zeng, cercetător la Institutul de Management al Sănătăţii din cadrul Spitalului General PLA din Beijing.
Calea rapidă spre pierderea în greutate
Autorii recentului studiu au folosit metagenomica pe probe de scaun, măsurători de sânge şi imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru a studia modificările în compoziţia microbiomului intestinal, parametrii fiziologici şi compoziţia serică, precum şi activitatea cerebrală la 25 de femei şi bărbaţi chinezi obezi care au urmat o dietă IER.
Participanţii aveau în medie 27 de ani, cu un Indice de Masă Corporală (IMC) cuprins între 28 şi 45.
Un microbiom intestinal sănătos şi echilibrat este esenţial pentru homeostazia energetică şi pentru menţinerea unei greutăţi normale, spun specialiştii.
În schimb, un microbiom intestinal anormal „ne poate schimba comportamentul alimentar prin afectarea anumitor zone ale creierului implicate în dependenţă”, a explicat dr. Yongli Li, de la Departamentul de management al sănătăţii al Spitalului Popular Provincial din Henan, China.
În primul rând, participanţii au fost supuşi unei „faze de post înalt controlat” de 32 de zile, în care au primit mese personalizate concepute de un dietetician, cu o valoare calorică ce scădea treptat până la un sfert din aportul lor energetic de bază.
Apoi participanţii la studiu au petrecut 30 de zile într-o „fază de post controlat scăzut”, în care li s-a dat o listă de alimente recomandate: participanţii care au respectat perfect această dietă ar fi primit 500 de calorii pe zi pentru femei şi 600 de calorii pe zi pentru bărbaţi.
Modificări sincrone în activitatea cerebrală şi în microbiomul intestinal
Până la sfârşitul studiului, greutatea lor corporală scăzuse în medie cu 7,6 kg, adică 7,8%. Aşa cum era de aşteptat, aceştia suferiseră reduceri ale grăsimii corporale şi ale circumferinţei taliei.
De asemenea, scăzuseră tensiunea arterială şi nivelurile serice ale glucozei plasmatice la post, colesterolul total, HDL şi LDL, precum şi activitatea enzimelor hepatice cheie.
Acestea sugerează că IER ajută la reducerea comorbidităţilor legate de obezitate, cum ar fi hipertensiunea, hiperlipidemia şi disfuncţia hepatică.
Autorii au observat scăderi după IER în activitatea regiunilor cerebrale implicate în reglarea apetitului şi a dependenţei.
În cadrul microbiomului intestinal, abundenţa bacteriilor Faecalibacterium prausnitzii, Parabacteroides distasonis şi Bacterokles uniformis a crescut brusc, în timp ce cea a Escherichia coli a scăzut.
Analizele ulterioare au arătat că abundenţa bacteriilor E. coli, Coprococcus comes şi Eubacterium hallii a fost asociată negativ cu activitatea girusului frontal inferior orbital stâng al creierului, cunoscut pentru rolul cheie pe care îl joacă în funcţia executivă, inclusiv în voinţa noastră de a pierde în greutate.
În schimb, abundenţa bacteriilor P. distasonis şi Flavonifractor plautii a fost corelată pozitiv cu activitatea regiunilor cerebrale asociate cu atenţia, inhibiţia motorie, emoţiile şi învăţarea.
Interpretarea datelor
Aceste rezultate sugerează că schimbările din creier şi microbiom în timpul şi după pierderea în greutate sunt legate, fie pentru că se cauzează reciproc, fie pentru că un alt factor necunoscut le cauzează pe amândouă.
Deoarece studiul este corelaţional, acesta nu poate rezolva direcţia cauzalităţii subiacente.
Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex şi bidirecţional.
Microbiomul produce neurotransmiţători şi neurotoxine care accesează creierul prin intermediul nervilor şi al circulaţiei sanguine.
În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienţii din dieta noastră modifică compoziţia microbiomului intestinal, spune dr. Xiaoning Wang de la Institutul de Geriatrie al Spitalului General PLA.
Următoarea întrebare la care trebuie să se răspundă, spun cercetătorii, priveşte mecanismul precis prin care microbiomul intestinal şi creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate, spun cercetătorii.
Cercetătorii chinezi speră ca studiile viitoare să răspundă şi la întrebarea: „Ce regiuni specifice ale microbiomului intestinal şi ale creierului sunt esenţiale pentru o pierdere în greutate reuşită şi pentru menţinerea unei greutăţi sănătoase”?