Soluţia esenţială în diagnosticarea şi creşterea sanselor de tratare cu succes a cancerului
Ele sunt deja implementate cu succes pe scară largă de numeroase ţări la nivel european şi internaţional. Este important ca şi în România să existe voinţa politica necesară pentru preluarea şi promovarea lor integrală la nivel naţional.
Realizarea de testări moleculare şi genetice reprezintă o astfel de soluţie, care contribuie la creşterea şanselor pacienţilor de a ieşi învingători din lupta cu cancerul. Ghidul Societăţii Europene de Oncologie Medicală subliniază importanţa acestor testări şi beneficiile aplicării unui tratament personalizat pentru paciente.
Testările moleculare şi genetice sunt prezente astăzi în România, dar nu ca parte a unui sistem de decontare integrală la nivel naţional. Accesul pe scară largă la aceste teste, într-o primă fază cel puţin în cazul unor tipuri importante de cancer, care afectează în fiecare an numeroase femei din România, poate fi un început bun şi cu costuri estimate mai mult decât rezonabile.
Conform studiului Globocan 2018, realizat de Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului, cancerul de sân de col uterin şi cel ovarian înregistrează o medie a incidenţei de 38,44% în România.
Altfel spus, cele trei tipuri de cancer se regăsesc în 4 din 10 cancere nou descoperite care afectează populaţia feminină din România, cu peste 30% mai ridicat față de media europeană.
Poate şi mai îngrijorător, aproape o treime (29,64%) din decesele provocate de cancer din România în cadrul populaţiei feminine sunt provocate de aceste 3 tipuri de cancer, în timp ce la nivel european, ele sunt responsabile pentru un sfert (24.23%) din totalul deceselor provocate de cancer în rândul femeilor.
Cu alte cuvinte ele au o incidenţă şi o mortalitate mai mare în România decât media europeană. Aceste cifre arată urgenţa preluării şi în România a modelelor de bună practică internaţionale, în sensul asigurării accesului crescut la testele moleculare şi genetice.
În prezent, testările moleculare şi genetice sunt accesibile parţial pacientelor bolnave de cancer. Spre exemplu, pentru cel mai răspândit tip de cancer feminin, cancerul de sân (studiul Globocan 2018 estimând că în acest an România va înregistra 9.629 de noi cazuri), statul român decontează doar parţial testările moleculare şi genetice.
Companiile farmaceutice acordă vouchere pentru acoperirea costului unor testări, iar unele paciente, care au posibilitatea, îşi acoperă direct costul testărilor. Conform unor informaţii prezentate recent de Coaliţia pentru Sănătatea Femeii, testările moleculare şi genetice necesare pentru noile paciente bolnave de cancer de sân din România în cadrul unui sistem de decontare integrală la nivel naţional ar presupune costuri anuale de aproximativ 1,3 milioane de euro.
În cazul cancerului ovarian, datorită numărului mai mic de cazuri noi (testările moleculare şi genetice fiind recomandate doar în cazul unui anumit tip de cancer ovarian, care reprezintă aproximativ 10% din cele 1.840 de cazuri noi prevăzute să se înregistreze în acest an în România, conform Globocan 2018) costurile preconizate pentru efectuarea testărilor ar fi chiar mult mai mici, de aproximativ 50.000 de euro.
Pentru depistarea şi diagnosticarea cancerului de col uterin, statul român, deşi compesează efectuarea testului Babeş-Nicolau, nu compesează şi efectuarea unui test genetic de screening ale infecţei cu anumite tulpini ale HPV, care pot provoca cancer. Testarea ar costa în medie 300 de lei.
In acest context, compensarea integrală, la nivel naţional a testărilor moleculare şi genetice pentru cancerul de sân şi cel ovarian, precum şi a testării genetice a infecţiilor cu HPV în procesul de depistare a cancerului de col uterin nu poate fi blocată de raţiuni de cost.
Alocarea unor sume de ordinul milioanelor de lei ar contribui major la şansele de supravieţuire pentru pacientele din România.
Elemente de detaliu, aşa cum pot fi considerate testările moleculare şi genetice, reprezintă în fapt o parte esenţială în tratarea cu succes a cancerului, fapt confirmat de ghidurile internaţionale de specialitate şi de impactul pozitiv obţinut din implementarea lor în numeroase ţări.
Rămâne astfel doar întrebarea dacă există interes şi deschidere din partea autorităţilor de la Bucureşti pentru promovarea acestei soluţii, care ţine până la urmă de aducerea României într-o zonă a firescului în diagosticarea şi tratarea cât mai eficientă a cancerului.