Sistemul de sănătate riscă să rămână fără doctori. Studenții de la Medicină aleg specialități care nu implică munca în spital

Tinerii care termină facultățile de medicină aleg tot mai mult specialități care nu implică munca în spital, pentru că statul nu le poate asigura un loc de muncă după ce își termină pregătirea.

Într-un cabinet privat pot câștiga bani mai mulți cu mai puțin stres.

La concursul de rezidențiat se scot anual locuri și posturi. Diferența dintre acestea constă în faptul că, la finalul celor cinci sau șase ani de pregătire, tânărul medic - dacă și-a făcut rezidentiațul pe un post - va avea un loc de muncă asigurat într-un spital.

În luna noiembrie au fost disponibile 5.634 de locuri și doar 232 de posturi. La domeniile Medicină Dentară și Farmacie, toate locurile au fost ocupate.

Citește și

Ducem lipsă de medici, iar birocrația nu ne ajută deloc. Câți candidați înscriși la examenul de rezidențiat vor profesa

La medicină, 628 au rămas neocupate și, în principal, sunt specialități la care există un mare deficit de personal: chirugie generală, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, neonatologie, chirurgie pediatrică. Sunt specialități dificile, care necesită multă pregătire.

Din această cauză, tinerii medici sunt tentați să evite aceste specialități care îi solicită mult fizic și emoțional.

Sunt căutate neurologia, radiologia și imagistica, spun reprezentanții Universităților de Medicină. Adică specialități care le dau posibilitatea să se angajeze ușor în străinătate. Ori endocrinologia, oftalmologia, diabetul zaharat - alte specialități care permit o activitate independentă.

Prof. dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină UMF Timișoara: „Dacă ne gândim la o specialitate chirugicală, de foarte multe ori aceasta este condiționată din punct de vedere al practicii de existența unui post într-un spital. Au câștigat teren aceste specialități care permit independența medicului, care poate să lucreze inclusiv într-un cabinet privat pe care îl poate înființa ușor având un necesar foarte mult redus. Nu în ultimul rând, componenta financiară”.

Dr. Marius Zaharia, președintele Societății Rezidenților: „Este destul de frustrant și incert după șase ani de facultate, cinci sau șase ani de rezidențiat, să ajungi să nu ai un loc de muncă. Se îndreaptă către specialități mai predictibile, mai ușor privatizabile să zicem, astfel încât să-și poată asigura un viitor”.

Extinderea rezidențiatului pe post ar putea fi o etapă în rezolvarea deficitului de medici, crede și ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Trebuie să găsim o modalitate de a diferenția. Dacă specialitățile care sunt mai ușoare și cele care sunt mai dificile sunt retribuite similar, atunci oamenii vor opta pentru cea mai ușoară''.

Nu se știe însă când vor primi doctorii salarii după criteriul performanței. Sesiunea extraordinară de rezidențiat va fi organizată pe 14 mai.