Record de pacienți la Terapie Intensivă, duminică: 828. Câte locuri mai sunt la ATI

Potrivit bilanţului oficial anunţat duminică, în unitățile sanitare, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.482. Dintre acestea, 828 sunt internate la ATI - o cifră record.

Deja tot mai multe spitale nu mai fac internări în secțiile de terapie intensivă, iar salvările sunt direcționate spre alte județe, unde locurile eliberate sunt ocupate foarte repede de pacienți în stare critică. 

Pe 1 octombrie, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirma că numărul de locuri la ATI este “aproape dublu” faţă de numărul persoanelor care sunt internate în secţiile de terapie intensivă. Cum în acea zi erau 557 de pacienţi la Terapie Intensivă, rezultă că la începutul lunii, existau în total circa 1.000 de locuri la ATI pentru pacienţii Covid-19. 

Citește și

Coronavirus România. Nou record de pacienți cu Covid-19 internați la ATI

Ulterior, în emisiunea "Doctor de bine", Nelu Tătaru a precizat că "avem aproximativ 2.200 paturi de ATI pentru COVID-19, din care 1050 sunt complet dotate, utilate pentru terapie intensivă". Este vorba de numărul total de paturi, nu de numărul de paturi libere.

Asta ar însemna că în clipa de faţă, în toată ţara ar mai fi libere la ATI în jur de 230 de paturi complet dotate.

Tot atunci, Nelu Tătaru  mai menționa că la nivel național sunt 4.500-4600 de paturi de terapie intensivă, pentru orice categorie de bolnavi, 3.600 dintre acestea fiind dotate cu ventilatoare. De asemenea, ar mai fi încă în depozite ventilatoare care trebuie să fie redistribuite în unitățile sanitare.

Pe de altă parte, s-au creat şi locuri noi: de pildă, fostul prefect al Capitalei anunţa acum câteva zile că la Spitalul Colentina se vor crea astfel de locuri, după ce în Bucureşti nu a mai rămas niciun loc la terapie intensivă.

Numărul total de locuri nu este însă clar. De altel,corespondentul Pro TV Paul Angelescu spunea că ”Din câte am observat, în spitale nu există un sistem informatic în care să introducă în timp real numărul paturilor goale și ocupate. Sistem care să centralizeze automat informațiile la nivel național. Ceea ce îngreunuează munca celor din centru. Apar situații în care doctorul sună pe fix, îi răspunde centrala, trebuie să ceară un interior, să i se facă legătura cu secția COVID și să aștepte până când medicul de gardă se eliberează și îi comunică realitatea de pe teren”.

În cazul în care numărul de cazuri va crește în același ritm specialiștii se pregătesc pentru așa-numita medicină de dezastru, când doctorii decid ce pacienți internează în funcție de șansele de supraviețuire, aşa cum s-a întâmplat în regiunea Lombardia din Italia. Ministrul Nelu Tătaru spunea însă sâmbătă, când la ATI erau mai puţin de 800 de pacienţi, că nu crede că se va întâmpla aşa ceva.