Orban cere suplimentarea numărului de paturi de terapie intensivă și transformarea unor spitale în suport Covid

557 de pacienți sunt în stare gravă în toată țara. În mod paradoxal, la Iași există un spital inaugurat acum o lună, care nu este funcțional. Iar autoritățile își pasează responsabilitatea.

În spitalele destinate bolnavilor cu covid din Iaşi sunt 2.100 de pacienţi şi nici un loc liber. La marginea oraşului se află însă noul spital care are 256 de paturi, 103 doar pentru terapie intensivă.

În urmă cu o lună, spitalul COVID din Iaşi se inaugura în plină campanie electorală. Pentru construirea lui s-au cheltuit 14 milioane de euro. Acesta este un caz clasic de incompetenţă care ne arată cum pasărea răspunderii de la o instituţie la alta lasă bolnavii fără locuri în spitale. Aşa se face că centrul de comandă caută locuri în alte judeţe pentru ieşenii diagnosticaţi cu Covid-19.

Măricel Popa, preşedinte al CJ Iaşi: „S-au depus documente la ISU, am depus documentaţia la mediu şi bineînţeles că la mediu nu au venit cu o variantă constructivă. Nu a fost politizat, nu. Nu a fost deschis doar pentru campanie, a fost deschis să primească pacienţi. El poate să primească şi acum”. Reporter: „Când urmează să primească, că stă ca piesă de muzeu?” Maricel Popa: „Avem promisiune că mâine dau avizele”.

Citește și

Gene moştenite de la omul de Neanderthal cresc riscul unei forme grave de COVID-19

Reporter: „CJ susţine că a trimis toată documentaţia la instituţiile abilitate pentru eliberarea avizelor”. Ovidiu Mihaiuc, purtător de cuvânt al Prefecturii Iaşi: „Nu acelaşi lucru l-au spus instituţiile în acest moment, la întâlnire, ba dimpotrivă ,cu totul cu altceva. Nu exista documentaţie, nu exista solicitări, unele instituţii aşteptau aceste demersuri care nu au venit de nicăieri”.

Aşadar, vineri este răspunsul la întrebarea când vor intra pacienții în spitalul pentru care Consiliul Judeţean Iaşi a plătit 10 milioane de euro, iar autorităţile judeţene din Neamţ, 3,2 milioane de euro. Spitalul format din 100 de containere metalice este secţie exterioară a Spitalului de Boli Infecţioase.

Carmen Dorobat, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Sf. Parascheva din Iaşi: „Din nefericire, în judeţul Iaşi am avut un număr mare de infectări, 130. Ieri, 100 de pacienţi, numai câţiva au fost internaţi, pentru că nu am avut aceste locuri libere.Î n zona ATI nu avem locuri”.

Potrivit ultimelor raportări, în România s-au înregistrat 2.086 de noi cazuri. Premierul Ludovic Orban a declarat că va creşte capacitatea de internare a Spitalului Matei Balş, iar Colentina ar putea redeveni spital suport. În centrul de Comandă de la Ciolpani, găsirea unui loc la o secţie de terapie intensivă este cea mai mare provocare. Asta în condiţiile în care paturile din secţia de terapie intensivă de la Spitalul Witting nu sunt funcţionale.

Ludovic Orban: „Nu înţeleg de ce nu e pusă în funcţiune secţia ATI de la Witting”. Răspuns: „N-au oameni” Ludovic Orban: „Păi asta e problema care poate fi rezolvată de ministrul Sănătăţii şi Raed Arafat. Trebuie identificaţi medici şi asistente medicale. Dar trebuiesc puse în funcţiune toate aparatele. Pentru că acolo e o investiţie majoră care a fost făcută la Witting şi care nu înţeleg, sincer, de ce nu funcţionează. Mă voi interesa personal. De asemenea, avem şi tiruri pe care putem să le disponibilizăm”.

Tiruri sunt, nu şi oameni care să lucreze în ele. La Ploieşti, unitatea mobilă din curtea spitalului stă nefolosită, deşi la ATI nu mai e nici un loc liber. În TIR exista însă 12 paturi utilate, nefolosite.

Violeta Tănase, purtătorul de cuvânt al SJU Ploieşti: „Ar fi nevoie de detaşări în acest moment. Spitalul nostru nu a identificat o sursă de medici specialişti de terapie intensivă în interiorul judeţului nostru”.

În Spitalele din România sunt internaţi în acest moment 7.617 pacienţi, iar 557 dintre ei sunt în stare gravă la terapie intensivă.