Ce alimente cresc acidul uric și cum scazi riscul de gută prin alimentație

Pe de altă parte, modificarea obiceiurilor alimentare poate îmbunătăți nivelul acestui parametru, prevenind astfel dezvoltarea gutei. Mai mult decât atât, dacă guta deja s-a instalat, alegerile alimentare au o importanță deosebită în controlul simptomelor. Descoperă ce reprezintă acidul uric, de ce apare hiperuricemia și cum o poți gestiona eficient prin nutriție și stil de viață.

Ce este acidul uric

Potrivit MedlinePlus, acidul uric reprezintă o substanță de excreție, secundară proceselor de descompunere a purinelor (compuși care se găsesc în special în alimentele bogate în proteine, cum ar fi carne, pește și viscere). Acesta trece prin rinichi, fiind eliminat ulterior organism prin urină.

Un nivel normal al acidului uric este între 3,5 și 7,2 mg/dL. Valorile de referință pot varia ușor în funcție de fiecare laborator de analize.

Hiperuricemia este caracterizată de un nivel ridicat al acidului uric în organism, decelat prin analize de sânge. Tulburarea cauzează acumularea de cristale de acid uric la nivelul articulațiilor, ceea ce poartă denumirea de gută, o formă dureroasă de artrită, descrie Cleveland Clinic. Aceasta poate produce următoarele simptome:

Inflamația articulațiilor (umflături și senzația de căldură în interiorul acestora);

Rigiditate articulară;

Dureri articulare;

Sensibilitate la atingere ușoară;

Înroșirea articulațiilor afectate.

De asemenea, cristalele de acid uric se pot acumula și la nivel renal, formând litiază renală (așa-numitele „pietre la rinichi”).

Dacă te confrunți cu astfel de simptome, adresează-te medicului pentru un diagnostic corect și un tratament potrivit. Evită să te autodiagnostichezi și să-ți administrezi medicamente sau suplimente alimentare „după ureche”.

De ce crește acidul uric

Hiperuricemia este cauzată de producția excesivă de acid uric din organism. Fie acesta se acumulează în exces, fie nu poate fi eliminat în mod corespunzător.

Un consum excesiv de purine este o cauză comună a hiperuricemiei și gutei. Purinele se găsesc în special în organele de animale, carne roșie, anumite tipuri de fructe de mare și pește (de exemplu sardine, hamsii), alimente și băuturi bogate în fructoză, băuturi alcoolice.

Potrivit Mayo Clinic, alte cauze posibile și factori de risc pentru hiperuricemie sunt:

Obezitatea;

Unele medicamente (dirureticele, imunosupresoarele);

Radioterapia și chimioterapia;

Leucemia;

Sindromul metabolic;

Afecțiunile renale;

Hipertensiunea arterială;

Predispoziția genetică (istoricul medical familial de hiperuricemie și gută);

Psoriazisul;

Policitemia vera.

Cum scazi acidul uric prin alimentație

Îți poți îmbunătăți semnificativ nivelul de acid uric din sânge, printr-o serie de modificări ale obiceiurilor alimentare. Acestea au ca obiectiv reducerea aportului de purine, astfel încât producția de acid uric în organism să fie scăzută.

Mayo Clinic în articolul „Gout diet: What's allowed, what's not”, Medical News Today, WebMD și nutriționistul-dietetician autorizat Brenda Davis în articolul „Plant-based Diets and Gout” prezintă o serie de recomandări privind nutriția în hiperuricemie și gută.

Evită alimentele și băuturile foarte bogate în purine:

Carne de vânat (cum ar fi căprioară);

Mezeluri;

Viscere – organe de animale, precum ficatul sau inima;

Unele tipuri de pește și fructe de mare – sardine, hamsii (anșoa), macrou, scoici, homar, midii, hering, păstrăv;

Băuturile alcoolice (bere, whiskey și alte distilate) – acestea se asociază cu recurența atacurilor de gută;

Sucurile din comerț și cele naturale de fructe, produse de patiserie-cofetărie, dulciuri care conțin sirop de fructoză.

Consumă cu moderație:

Alte tipuri de pește și fructe de mare (ton, crap, biban, calamar, creveți, cod, somon, stridii, caviar), carne roșie (vită, miel, porc) și de pasăre – potrivit WebMD, porția trebuie limitată la 110-170 g pe zi. Peștele este un aliment de bază al unei diete sănătoase, deci nu trebuie restricționat complet;

Leguminoase boabe (fasole albă, linte, mazăre) – totuși, anumite varietăți sunt mai sărace în purine, cum ar fi năutul, soia, tofu, fasolea verde, roșie și lima, arată Purines Direct și dieteticianul autorizat Brenda Davis. Porții moderate pot fi consumate pentru un aport optim de proteine vegetale;

Cereale integrale;

Vinul – dintre băuturile alcoolice, acesta este mai sigur pentru consum în cazul persoanelor cu hiperuricemie. În orice caz, nu uita că porțiile trebuie limitate.

Deoarece sunt sărace în purine, te poți bucura fără restricție de următoarele alimente:

Fructe și legume proaspete;

Lapte și produse lactate (brânzeturi, iaurt), de preferat mai sărace în grăsimi;

Ouă;

Nuci și semințe (neprăjite și nesărate), avocado;

Cartofi, paste, orez, pâine și alte cereale rafinate – într-o alimentație sănătoasă, măcar jumătate din cantitatea zilnică trebuie să fie reprezentată de variante integrale, iar cele rafinate trebuie limitate. Cu toate acestea, cerealele integrale sunt mai bogate în purine, deci trebuie consumate cu moderație în caz de hiperuricemie;

Uleiuri vegetale extravirgine.

Prin urmare, alimentația trebuie să fie bazată în special pe alimente de origine vegetală. Sunt de evitat mesele bogate în carne. Farfuria trebuie să conțină în special legume, precum și porții mici de carne, pește sau leguminoase boabe. Cerealele, oleaginoasele, fructele, lactatele și ouăle pot fi incluse în meniu fără restricție.

În orice caz, dacă sunt prezente și alte patologii sau factori de risc, recomandările nutriționale pot fi diferite. De aceea, este important să consulți un dietetician autorizat pentru un plan alimentar individualizat.

Specialiștii recomandă un consum ridicat de lichide, în special apă (între 8 și 16 pahare pe zi). Deoarece cafeina ar putea avea efecte benefice în hiperuricemie, este indicat un consum moderat de cafea.

Este important, de asemenea, să scazi în greutate, dacă prezinți obezitate sau suprapondere. Sportul și optimizarea alimentației sunt măsuri eficiente pentru slăbit. Potrivit surselor menționate, excesul ponderal crește riscul de gută, în timp ce scăderea ponderală scade acest risc.

Ritmul recomandat de pierdere în greutate este de 0,5-1 kg pe săptămână, pentru a te asigura că nu te expui unor riscuri. Așa cum prezintă dieteticianul autorizat Brenda Davis, dietele restrictive care cauzează o slăbire bruscă se asociază cu o creștere a nivelului de acid uric și cu un risc mai mare de gută. Astfel, este recomandat să apelezi la un nutriționist-dietetician autorizat pentru a te asigura că slăbești sănătos, treptat și că menții rezultatele pe termen lung.

Prin urmare, pe lângă implicațiile numeroase ale nutriției în sănătatea umană, alimentația influențează inclusiv riscul de gută. Terapia medicală nutrițională ajută la ameliorarea simptomatologiei și nivelului de acid uric, iar stilul de viață echilibrat poate preveni aceste tulburări. Apelează la un specialist în nutriție din domeniul medical pentru informații suplimentare și recomandări personalizate.