Zonele din București în care fazanii, pițigoii și vidrele și-au găsit cămin. Comorile verzi ale Capitalei
Your browser doesn't support HTML5 video.
„Dacă aceste zone verzi ar dispărea, credem că orașul s-ar îmbolnăvi", spun activiștii de mediu. Aceștia cer insistent ca pădurile urbane din interiorul Capitalei să fie incluse pe lista ariilor naturale protejate.
Iată că și într-un oraș de beton, sufocat de mașini natura își face loc. Asa s-a intamplat pe pajiștea Petricani, aflată la nici 15 minute de mers cu mașina, din centrul orașului catre nord. Se întinde pe cinci hectare și adăpostește zeci de specii de păsări, mamifere, insecte și chiar șerpi.
Văzută de sus, pajiștea este înconjurată de blocuri care mușcă din frumusețea zonei. Tramvaiele care circulă de-a lungul lacului, spulberă din când în când liniștea locului.
E foarte interesant cum, dacă îmi astup acum urechea stângă, cu dreapta ascult păsările și natura. Și dacă fac același lucru, cu stânga ascult traficul. La fel și cu privirea. Într-o parte natură, într-o parte oraș.
Voluntarii Asociației Parcul Văcărești au curățat locul, au montat panouri informative, podete și au amenajat un punct de belvedere pentru ca locuitorii capitalei să poată sa se bucure de natura sălbatică atât de aproape de casele lor.
Pe lângă Parcul Natural Văcărești, capitala ascunde alte cinci comori verzi. Pajiștea Petricani, Valea Saulei, Stufărișurile din Dobroești, Lunca Damboviței - lângă Lacul Morii, și Pădurea Băneasa. Importanța lor este de necontestat așa că activiștii de mediu cer insistent includerea lor pe lista ariilor naturale protejate.
Raluca Nicolae, reprezentant al Natura 5: „Stochează foarte mult carbon spațiile verzi. Și atunci, cumva, noi beneficiem doar prin faptul că ne curăță aerul din jur, estompează zgomotul din jur. Te poți plimba pe aici fără să auzi neapărat zgomotul din trafic sau alte zgomote”.
Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea?
Dan Bărbulescu, președintele Asociației Delta Văcărești: „Cred că orașul s-ar îmbolnăvi. S-ar îmbolnăvi și la propriu, și la figurat. Ar respira, în primul rând, un aer mai poluat, ar fi mai cald, vântul ar bate mai tare, temperaturile ar fi mai înalte. Cred că oamenii, brusc, ar deveni și mai bolnavi și mai triști”.
În plus, aceste guri de verdeață sunt casă pentru sute de vietăți. Am zărit în vârful unui copac cuibul unui uliu.
Unele dintre ele s-au adaptat cu blocurile și cu gălăgia. Ba chiar păsările cântătoare care locuiesc în orașe, se consideră că au început să cânte puțin mai tare pentru a acoperi zgomotul permanent al orașelor.
Alida Barbu, directorul de dezvoltare al Societății Ornitologice Române
Păsările în sine sunt importante pentru că sunt vizibile și sunt sensibile la modificările de mediu. Dacă zona în care trăiesc ele nu e sănătoasă, reacționează repede și pleacă, o părăsesc. Și pentru că sunt vizibile, putem și noi observa acest lucru.
Vestea bună este că tot mai mulți locuitori își dau seama de importanța acestor zone verzi și încep să ia atitudine. Într-o după-amiză, câțiva oameni simpli și-au dat întâlnire ca să găsească împreună soluții pentru a proteja aceste oaze. Nu se cunosc între ei așa că și-au pus bilețele cu numele în piept și au trecut la treabă.
Cristian Neagoe, reprezentant al Asociației Parcul Natural Văcărești: „Noi încercăm să extindem spațiile verzi accesibile și am identificat 5 astfel de zone care ar dubla practic cei 7 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În sensul accesibilizării lor. Pentru că sunt locuri, cum e acesta, de care nu știe mai nimeni sau la care nu au acces oamenii”.
Este absolut o încântare. Efectiv să închizi ochii și să asculți sunete de la păsări, de la copaci, chiar aici, în inima orașului. Și mă gândesc că în Europa sunt o normalitate astfel de spații. La Viena, de exemplu, aproape jumătate din suprafața orașului este acoperită de astfel de spații verzi, grădini, păduri urbane. Avem și noi aici, în București, câteva astfel de zone, și ar fi păcat să nu avem grijă de ele.