Risipa alimentară: ce este acest fenomen îngrijorător și cum putem ajuta la combaterea acesteia

Galerie foto

Potrivit unei statistici publicate de Eurostat, în anul 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, în țările din Uniunea Europeană au fost risipite în jur de 127 kilograme de alimente per locuitor. Potrivit sursei citate, gospodăriile au contribuit cu 55% la totalul deșeurilor alimentare, ceea ce reprezintă o medie de 70 de kilograme per locuitor. Celelalte 45% provin din lanțul de aprovizionare cu alimente. Aceasta este prima monitorizare a deșeurilor alimentare la nivelul UE, publicată de Eurostat.

Combaterea risipei alimentare rămâne o provocare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel global.

Se observă că nivelul deșeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape două ori mai mare decât cantitatea deșeurilor alimentare provenite din sectoarele de producție și fabricație a alimentelor și băuturilor (14 kg și 23 kg per locuitor, respectiv 11% și 18%). În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deșeurilor alimentare.

Restaurantele și serviciile alimentare contribuie cu 12 kg de deșeuri alimentare per persoană (9%), în timp ce vânzările cu amănuntul și alte rețele de distribuție alimentară au cel mai scăzut nivel de deșeuri alimentare (9 kg, adică 7%).

Risipa alimentară, fenomen îngrijorător în Europa

Aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit la nivel global, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc. Cu toate acestea, 43 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu își permit să aibă mese zilnice care să le asigure o alimentație adecvată.

Risipa alimentară provine în proporție de 70% din gospodăriile populației, adică peste 50% din totalul deșeurilor alimentare (47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și vânzări cu amănuntul, potrivit ANSVSA.

Cantitatea de deșeuri alimentare generate în țările industrializate este similară celei din țările în curs de dezvoltare, însă distribuția este diferită: în țările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării, în timp ce în țările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul și la consumatori.

Există mai multe cauze ale risipei alimentare, care pot apărea în toate etapele lanțului de aprovizionare alimentară, inclusiv la fermă, în procesarea și fabricarea produselor alimentare, în comerț, restaurante, cantine și în gospodăriile populației. Motivele variază în funcție de sectorul de activitate.

Care sunt factorii care contribuie la risipa alimentară

Aceștia sunt factorii principali care contribuie la risipa alimentară:

·       Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duc la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,

·       Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,

·       Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,

·       Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),

·       Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,

·       Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),

·       Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului, produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),

·       Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

Cum încearcă România să combată risipa alimentară

În luna octombrie a anului 2022, Senatul României a adoptat inițiativa legislativă privind prevenirea și reducerea risipei alimentare. Potrivit proiectului de lege, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va dezvolta o platformă națională online pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici. De asemenea, Ministerul va publica pe propriul site web date relevante anuale referitoare la progresele realizate în prevenirea și reducerea risipei alimentare, și va elabora o strategie națională în acest sens, actualizată o dată la cinci ani.

Proiectul a fost depus de deputatul USR Diana Buzoianu, alături de peste 160 de parlamentari din toate partidele.

"România are peste o treime din populație expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, conform statisticilor oficiale. În același timp, în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare. În mod paradoxal, pierdem zilnic cantități semnificative de alimente, în timp ce o mare parte a populației nu-și poate permite să aibă acces la alimente de bază. Această realitate trebuie schimbată, iar acest proiect propune să facă pași importanți în această direcție", a precizat Diana Buzoianu.

Cum puteți reduce risipa alimentară

Planificarea, pregătirea și stocarea alimentelor pot ajuta la reducerea risipei alimentare în gospodărie. Mai jos sunt câteva sfaturi de la Agenția de Protecția Mediului a Statelor Unite, care vă vor ajuta în acest sens:

Gândiți-vă la mesele pe care vreți să le aveți în săptămâna pentru care faceți cumpărăturile. Dacă veți cumpăra numai alimentele pe care plănuiți să le folosiți, acestea nu vor mai avea timp să se strice.

Verificați frigiderul, congelatorul și cămara înainte de a cumpăra alimente, pentru a evita să cumpărați alimente pe care le aveți deja.

Stabiliți lista de cumpărături în funcție de câte mese veți consuma acasă. Luați în considerare cât de des veți mânca în oraș, dacă planificați să consumați mese pre-gătite congelate și dacă veți consuma mâncarea rămasă de la alte mese.

Includeți cantitățile pe lista de cumpărături, indicând câte mese veți face cu fiecare produs, pentru a evita cumpărarea în exces. De exemplu: „verdeață pentru salată - suficientă pentru două prânzuri”.

Cumpărați alimente vrac. Așa veți putea achiziționa cantitatea de alimente de care aveți nevoie, în loc de o cantitate prestabilită. Atunci când cumpărați în vrac, asigurați-vă că stocați alimentele în recipiente etanșe, etichetate.

Sfaturi privind stocarea alimentelor

Depozitați corespunzător fructele și legumele pentru a le menține proaspete. Așa vor avea un gust mai bun și vor rezista mai mult timp.

Majoritatea legumelor, în special cele care se pot ofili (cum ar fi verdeața cu frunze, morcovii, castraveții și broccoli), ar trebui să fie plasate în sertarul cu umiditate ridicată al frigiderului.

Majoritatea fructelor, precum și legumele care au tendința de a se înmuia (cum ar fi ciupercile și ardeii), ar trebui să fie plasate în sertarul cu umiditate scăzută al frigiderului.

Unele fructe (cum ar fi bananele, merele, perele, fructele cu sâmburi și avocado) eliberează gazul de etilenă pe măsură ce se coc, ceea ce accelerează maturarea altor produse și le poate deteriora mai rapid. Păstrați-le separat de celelalte produse.

Așteptați să spălați căpșunile, fructele de pădure, cireșele sau strugurii până când sunteți gata să le consumați, pentru a preveni formarea de mucegai.

Unele produse, cum ar fi cartofii, vinetele, dovleceii de iarnă, ceapa și usturoiul, ar trebui depozitate într-un loc răcoros, uscat, întunecat și bine ventilat.

Asigurați-vă că depozitați alimentele în mod corespunzător în frigider.

Ușa frigiderului este cea mai caldă parte a acestuia. Puteți depozita condimentele acolo, dar nu se recomandă depozitarea laptelui sau a ouălor în ușă.

Etajele inferioare sunt cele mai reci zone ale frigiderului. Depozitați carnea și peștele aici.

Frigiderele ar trebui setate să mențină o temperatură de 4°C sau mai jos.

Depozitați cerealele în recipiente etanșe și etichetați recipientul cu conținutul și data.

Congelați alimente precum pâinea, fructele feliate, carne sau resturile pe care știți că nu le veți consuma în timp util.

Sfaturi privind gătitul și pregătirea

Fructele și legumele care și-au depășit termenul, precum și bucățile rămase de ingrediente și resturile alimentare, pot fi încă folosite la gătit. Reutilizați aceste ingrediente în supe, cazane, stir-fry, frittatas, sosuri, produse de patiserie, clătite sau smoothie-uri. Veți evita astfel risipa acestor alimente.

Dacă este sigur și sănătos, utilizați părțile comestibile ale alimentelor pe care de obicei nu le consumați. De exemplu, pâinea veche poate fi folosită pentru a face crutoane, frunzele de sfeclă pot fi călite pentru un delicios garnisaj, iar resturile de legume pot fi folosite pentru a pregăti un bulion pentru supă.

Învățați diferența dintre termenii „de consum preferabil până la” și datele de expirare.

Încercați să gătiți și să serviți porțiile potrivite pentru numărul de persoane pe care le hrăniți.

Congelați, conservați, deshidratați, conservați sau faceți gem/murături din fructe și legume în exces - în special cele care sunt disponibile în cantități mari în sezon.

Nu lăsați alimentele perisabile la temperatura camerei mai mult de două ore.