Raportul Agenției Europene de Mediu: Topul orașelor din România în ceea ce privește poluarea aerului

Galerie foto

Orașele sunt clasificate de la cel mai curat oraș la cel mai poluat, pe baza nivelurilor medii de particule fine, sau PM2,5, din ultimii doi ani calendaristici.

Cum este calculat indicele de poluare a aerului în Europa

Particulele fine sunt poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește decesele premature și bolile.

Acest instrument se concentrează asupra calității aerului pe termen lung, deoarece expunerea pe termen lung la poluarea aerului provoacă cele mai grave efecte asupra sănătății, conform eea.europa.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat orientările privind calitatea aerului bazate pe sănătate și a recomandat un nivel maxim de 5 μg/m3 pentru pulberi fine pentru expunerea pe termen lung, în vederea protejării sănătății.

În 2008, Uniunea Europeană (UE) a stabilit o valoare-limită anuală de 25 μg/m3 pentru pulberile fine în cadrul politicilor de asigurare a unui aer curat în Europa.

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător este în prezent în curs de revizuire pentru a alinia, printre altele, standardele UE mai strâns la recomandările OMS.

Observatorul clasifică calitatea aerului în următoarele categorii:

- bună pentru niveluri de particule fine care nu depășesc valoarea orientativă anuală a Organizației Mondiale a Sănătății de 5 μg/m3,

- satisfăcătoare pentru niveluri peste 5 și care nu depășesc 10 μg/m3

- moderată pentru niveluri peste 10 și care nu depășesc 15 μg/m3;

- slabă pentru niveluri peste 15 și care nu depășesc 25 μg/m3; și   

- foarte slabă pentru nivelurile care se situează la și peste valoarea limită de 25 μg/m3 a Uniunii Europene.

Europa are cea mai cuprinzătoare rețea de monitorizare a calității aerului din lume. Sunt prezentate AICI nivelurile de particule fine în peste 340 de orașe din toate țările membre ale SEE. Datele provin din măsurătorile la sol ale particulelor fine, efectuate de peste 400 de stații de monitorizare.

O proporție semnificativă din populația urbană a Europei trăiește în orașe în care standardele UE de calitate a aerului pentru protecția sănătății umane sunt depășite în mod regulat.

Poluarea aerului continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor, în special în zonele urbane.

Aceste efecte asupra sănătății au costuri economice, scurtând vieți, crescând costurile medicale și reducând productivitatea prin pierderea de zile lucrătoare.

Poluanții cu cele mai grave efecte asupra sănătății umane sunt particulele, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului.

Potrivit Clean Tehnica, raportul HEI "Calitatea aerului și sănătatea în orașe" oferă o imagine detaliată a poluării aerului și a impactului asupra sănătății în peste 7.000 de orașe din întreaga lume.

Studiul se concentrează pe doi poluanți majori, particulele fine (PM 2,5) și dioxidul de azot (NO2), iar potrivit raportului, în 2019, 1,7 milioane de decese au fost legate de particulele PM 2,5 în 7.239 de orașe.

Printre regiunile cele mai afectate de poluarea cu aceste materii se numără Asia, Europa Centrală și de Est.

De asemenea, în 2019, 86% dintre orașele incluse în raport au depășit limita impusă de OMS în ceea ce privește expunerea la NO2, de 10 micrograme/m3, ceea ce a afectat aproximativ 2,6 miliarde de persoane.

Potrivit cercetătorilor, expunerea la PM 2,5 este mai mare în orașele care au venituri medii-jos, în timp ce poluarea cu NO2 este prezentă cam în toate orașele, cu venituri medii-jos și mari.

Cum stă România la capitolul poluării aerului

Care este situația în România și care sunt orașele cele mai poluate, potrivit analizelor europene.

Craiova, cel mai afectat oraș

În România, de exemplu, Craiova a fost cel mai afectat oraș în ceea ce privește expunerea la particulele PM 2,5, deoarece a înregistrat o medie de 21,25 micrograme/m3, în timp ce cea mai curată zonă a fost cea din jurul Constanței, unde s-au înregistrat 11 micrograme/m3.

Bucureștiul stă cel mai prost când vine vorba de nivelul de poluare cu NO2, orașul înregistrând 26,922 micrograme/m3 de aer, cel mai curat oraș din țară fiind Piatra Neamț, cu 11,994 micrograme/m3 de aer, potrivit studiului.

În ceea ce privește numărul de decese, cei doi poluanți au făcut 1.740 de victime în București, unde s-a înregistrat cea mai mare rată de mortalitate din România, urmată de Călărași, unde s-au înregistrat 1.590 de decese, potrivit cercetătorilor.

Tulcea este orașul inclus în raportul din România care are cea mai mică rată a deceselor din 2019 cauzate de particulele fine și dioxidul de azot, 30 de persoane pierzându-și viața ca urmare a expunerii la aceste substanțe.

Când vine vorba de rata de deces, Bucureștiul nu mai este orașul de top, întrucât puțin peste 90 de decese la 100.000 de cetățeni au fost legate de expunerea la cei doi poluanți.

În schimb, Craiova este orașul cu cea mai mare rată a mortalității, cu 104,65 decese la 100.000 de persoane.

Constanța are cea mai mică rată a mortalității, cu 44,41 de vieți revendicate la 100.000 de locuitori, urmată de Tulcea, cu 63,27 decese la 100.000 de persoane, conform green.start-up.

Calitatea aerului în România

La începutul anului 2021, România se confrunta cu o perioadă de aer de calitate "Moderată", cu un indice AQI de 54 în SUA.

Aceasta urmează clasificarea sugerată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Nivelul concentrat de PM2,5 era de 13,7 µg/m³. În cazul unui astfel de nivel de poluare, se recomandă închiderea ușilor și ferestrelor pentru a preveni pătrunderea aerului murdar.

Persoanele sensibile ar trebui să evite activitățile în aer liber până la îmbunătățirea calității aerului. În cazul în care este inevitabil să se aventureze afară, ar trebui să se poarte în permanență o mască de bună calitate.

Care sunt principalele cauze ale poluării aerului în România?

Principalele surse de poluare a aerului în România pot proveni din oricare dintre următoarele, dar, în general, principala sursă în orice oraș mare este reprezentată de emisiile vehiculelor, urmate de emisiile industriale.

Mașinile particulare sunt, potrivit unui document științific pe care Primăria Municipiului București îl are la dispoziție încă din 2014, principalii vinovați pentru emisiile poluante din oraș. Dar aici nu ne referim doar la autoturisme, ci și la autovehicule comerciale grele, autobuze și alte vehicule.

Luate împreună, acestea din urmă sunt mai poluante decât toate autoturismele la un loc (52,8% din total, față de 47,2% pentru autoturisme).

Arderea combustibililor fosili în producția de energie electrică, în transporturi, în industrie și în gospodării, în procesele industriale și în utilizarea solvenților, de exemplu în industria chimică și extractivă, sunt principalii factori care contribuie la poluare. Agricultura, tratarea deșeurilor și emisiile provenite din erupțiile vulcanice, praful din aer, dispersia sării marine și emisiile de compuși organici volatili de la plante sunt exemple de surse naturale de emisii, conform iqair.com.

Pentru a înțelege mai bine cauzele poluării aerului, trebuie să știm că poluanții care intră în atmosferă pot fi împărțiți în poluanți primari și poluanți secundari.

Astfel, poluanții primari sunt rezultatul direct al unui proces industrial (cum ar fi dioxidul de sulf emis de fabrici), în timp ce poluanții secundari sunt provocați de reacțiile poluanților primari, de obicei ca rezultat direct al luminii ultraviolete de la soare.

Ca urmare a arderii combustibililor fosili (cum ar fi cărbunele sau petrolul), dioxidul de sulf este una dintre principalele cauze ale poluării atmosferice, în timp ce, în același timp, mașinile cu motoare cu ardere internă sunt surse majore de poluanți cu efecte nocive asupra calității aerului, deoarece acestea eliberează colectiv zeci de mii de tone de gaze nocive în atmosferă în fiecare zi.

Activitățile agricole pot fi o sursă de poluare a aerului prin producția de amoniac. Acesta este un produs utilizat adesea în activități specifice sectorului agricol, fiind în același timp unul dintre cele mai periculoase gaze din atmosferă. În plus, utilizarea pe scară largă a insecticidelor și a pesticidelor.

Cauzele sunt multiple, însă ele ar putea fi reduse semnificativ. Există multe modalități de îmbunătățire a calității aerului în casă. Prin reducerea consumului de energie, prin alegerea unor produse durabile și prin eliminarea expunerii la substanțe chimice.

Reducerea consumului de energie contribuie la reducerea poluării aerului. Dacă se utilizează mai puțină benzină, gaze naturale și electricitate (centralele electrice ard combustibili fosili pentru a genera electricitate), nu numai că facturile dumneavoastră scad, dar se emit mai puțini poluanți.

Există, de asemenea, multe produse în casă, grădină și garaj care emit substanțe chimice generatoare de smog care poluează aerul atunci când sunt folosite.

Compușii organici volatili (COV) și pulberile în suspensie (PM) conținute în aceste produse pătrund adânc în plămâni și pot declanșa crize de astm sau agrava bolile respiratorii.

Iată ce poți face:

- Stinge luminile atunci ieși dintr-o cameră.

- Înlocuiește luminile incandescente, care consumă multă energie, cu becuri fluorescente compacte.

- Optează pentru un ventilator în locul aerului condiționat.

- Instalează capete de duș cu debit redus.

- Reciclează hârtia, plasticul, metalele și materialele organice.

- Nu folosi o sobă pe gaz.

- Utilizează un dispozitiv de protecție împotriva supratensiunilor pentru mai multe aparate și oprește-l atunci când acestea nu sunt utilizate.

- Izolează-ți bine locuința.

- Spală rufele cu apă rece și usucă-le la aer.

- Când e timpul să îți înlocuiești un aparat electrocasnic, alege unul din clasa energetică A.

- Folosește vase, ustensile și șervețele din țesătură lavabile, mai degrabă decât veselă de unică folosință și hârtie de bucătărie.

- Alege produse din materiale reciclate.

- Cumpără produse din surse durabile, cum ar fi bambusul și cânepa.

- Folosește pungi de cumpărături reutilizabile din pânză și păstrează-le în mașină.

- Vopsește cu o pensulă în loc de un spray.

- Folosește o greblă sau o mătură în loc de o suflantă de frunze.

- Elimină utilizarea substanțelor chimice toxice în casă; optează pentru înlocuitori naturali.

Acestea sunt doar câteva dintre micile lucruri pe care le putem face cu toții pentru a avea grijă de planetă și de aer, în general.