Planeta s-a umplut de haine. Tot ce purtăm și apoi aruncăm poluează mai mult decât toate avioanele și vapoarele la un loc
Your browser doesn't support HTML5 video.
Practic tot ce purtăm o vreme și apoi aruncăm poluează mai mult decât toate avioanele și vapoarele la un loc, estimează activiștii de mediu. Și totodată, generează tone de deșeuri greu de distrus.
Sub presiunea schimbărilor prin care trece planeta, dar și a traiului tot mai costisitor, ar trebui sa conștientizăm că schimbarea pentru o viață mai bună, ar putea să înceapa chiar de la noi. De exemplu, să apreciem mai mult calitatea materialelor, care fac ca o haină să reziste în timp, ori să nu ne mai sfiim să cumpărăm ce au purtat și alții.
Din vitrinele magazinelor, manechinele frumos îmbrăcate ne tentează să probăm măcar o haină. La fel pățim și după ce vedem reclame pe internet. Oricând este loc în dulap pentru o rochie sau o bluză nouă în condițiile în care colecțiile marilor firme se schimbă cu mare viteză, iar noi toți suntem parte a fenomenului numit „fast fashion”.
Cunoaștem și noi cu siguranță pe cineva care apare în fiecare zi cu o ținută diferită, ori care cumpără impulsiv aproape tot ce apare nou în magazine. Activiștii estimează că în acest moment există atât de multe haine pe planetă încât am putea îmbrăca și următoarele șase generații fără nicio problemă. Acest moft vine însă la pachet cu costuri mari pentru mediu.
Banca Mondială estimează că industria modei emite mai mult dioxid de carbon decât toate avioanele și vapoarele la un loc, adică aproape 10% din totalul emisiilor generate de om. Este și al doilea cel mai mare consumator de apă la nivel global și contribuie la poluarea oceanelor cu microplastic. Din pacate, cele mai multe dintre hainele de pe piață nu sunt de calitate. Imaginați-vă niște hale imense în care mii de oameni croiesc în timp record cantități industriale de articole vestimentare.
De ceva timp, la nivel mondial, dar și în România, ia avant un curent prietenos cu natura. Promotorii ne îndeamnă să dam mai multe șanse ținutelor care nu ne mai vin ori de care ne-am plictisit pur și simplu. Un exemplu sunt târgurile de haine purtate, dar care sunt în stare bună sau chiar au etichete. După ce și-a analizat cu atenție dulapurile, Luminița Panait a scos la vânzare rochii, bluze și accesorii.
Luminița Panait, participant: „Toate avem lucruri care efectiv fac ca șifonierele noastre să cadă pe noi și uneori e bine să mai dai și la altul, să se bucure de ele, pentru că tu te-ai bucurat suficient, cu prețuri rezonabile”.
Si rețelele de socializare sunt pline de grupuri în care oamenii vând ori fac schimb de lucruri.
Laura Bucur, organizatoarea evenimentului: „La fiecare ediție de târg, locurile sunt fixe. Am 16 participante. Se ocupă imediat. Vin fetele și cu haine de brand pentru că le dai cu un preț mai mic, automat le dai șansa să circule”.
Exista inclusiv atelierele în care designerii schimbă fața hainelor.
Adelina Toma organizează periodic în București cursuri unde învață doamnele și domnii să își coloreze ținutele cu pigmenți din plante.
Adelina Toma, fondatoarea atelierului de modă sustenabilă: „Avem plante locale, avem materiale locale, risipa e mică. Și chiar folosim resturi alimentare de multe ori care ar ajunge la gunoi și noi le folosim ca să obținem pigmenți naturali”.
Într-un alt atelier, găsim poșete, borsete și tot felul de accesorii din bannere publicitare. Pe lângă faptul că sunt mai reziste, sunt și mai ieftine.
Cristina Cautiș, Ateliere fără Frontiere: „Odată cu noile generații care ajung să fie mai independente, se implică mai mult în tot procesul ăsta de sustenabilitate”.
Iar în ultima perioadă nici magazinele cu haine la mâna a doua nu mai sunt privite neapărat ca un semn de sărăcie. Inclusiv marile magazine pun la vânzare produse care au mai fost purtate ori care au mici defecte. Hainele au certificate de autenticitate sau coduri pe etichetă care pot fi căutate de client în baza de date a producătorului.