Care sunt cele mai curate județe din România, unde se aruncă cele mai puține deșeuri în natură. „S-au schimbat multe”

În top se află Maramureș, Cluj și Sibiu, spune Ana-Maria Hâncu, co-fondatoare a mișcării Let’s do it Romania!. La polul opus, ea a menționat județul Brăila, în care și interesul pentru acțiuni de voluntariat e scăzut.

„Colega din Cluj ne-a spus: „La noi nu sunt așa de multe deșeuri, am strâns doar 1000 de saci". Erau 5000 de voluntari în județ. Adică, cumva, chiar dacă vin mai puțini voluntari, vin mai puțini pentru că este și mai curat, pentru că ei văd că e curat tot timpul anului. Te plimbi prin județ, știi care e situația”, spune ea.

Let's Do It, Romania! (LDIR) este o mișcare civică non-guvernamentală, care are ca scop combaterea problemei deșeurilor din România. Una dintre acțiunile cele mai cunoscute ale LDIR este Ziua Națională de Curățenie, în care sute de mii de voluntari se unesc pentru a curăța zonele poluate cu deșeuri din întreaga țară.

Ana-Maria Hâncu recunoaște că acum 14 ani, când a avut loc prima Zi Națională de Curățenie, oamenii erau sceptici.

„La început toată lumea spunea: „Este o tâmpenie ce faceți, oricum nu se va schimba nimic”. E adevărat că nu s-a schimbat nimic fundamental, dar s-au schimbat multe, cel puțin la nivel de percepție. Mulți oameni, când vine luna septembrie ne scriu, „când e curățenia? când participăm?”

La prima acțiune de ecologizare, organizatorii se așteptau la 10.000 de voluntari, dar s-au strâns 200.000.”Recunosc că am fost șocați, pentru că nu ne venea să credem câtă lume a răspuns pozitiv chemării noastre”, mărturisește ea.

Ea a amintit și de aplicația Let’s Do It, Romania! - prin care oricine poate semnala existența unor deșeuri aruncate în natură. Voluntarii LDIR iau apoi legătura cu autoritățile locale, pentru îndepărtarea gunoaielor.

„Păream niște nebuni care vrem să facem curățenie într-o singură zi”

Ciprian Stănescu: Hai să începem cu începutul. Ce e Let's do it, Romania!, pentru cine nu știe?

Ana Maria Hîncu: Let's do it, Romania este cea mai mare mișcare socială din România. Am început acțiunea în 2010. Mișcarea am început-o în 2009, și până în acest moment avem 2,4 milioane de voluntari care ni s-au alăturat în proiectele noastre. (...)

Ciprian Stănescu: Și ce faceți? Ce se întâmplă în Let's do it, în fiecare septembrie?

Ana Maria Hîncu: În septembrie avem proiectul Ziua Națională de Curățenie. Este o zi în care ne întâlnim în natură. În general acolo facem curățenie, și strângem deșeurile. Adică nu e o activitate tocmai plăcută, dar foarte necesară, pentru că natura are nevoie de ajutor. Acolo unde nu reușim prin sancțiuni sau prin bun-simț - nu noi, ci în general, ca societate - încercăm cu ajutorul voluntarilor să eliminăm cât de multe deșeuri din natură se poate.

Ciprian Stănescu: Ok, e un elefant în cameră pe care o să îl atac puțin mai târziu. Ce s-a întâmplat anul acesta, în septembrie 2024? Cam cât ați strâns, câți oameni au venit, cum s-a simțit?

Ana Maria Hîncu: A fost o zi bună și frumoasă, cu foarte mulți voluntari care au participat, în toate județele din România. În acest moment, rezultatele parțiale referitoare la numărul de saci ar fi undeva la 138.000, pentru că avem foarte mulți copii care participă la acțiunea noastră și atunci e un pic mai dificil să strângă fiecare câte un sac și sunt câte doi la sac.

Pe noi ne bucură foarte mult prezența și implicarea lor, pentru că înțelegem - și înțeleg și ei - că e important să fii responsabil, și că ține de tine cum arată natura. (…) Și foarte mulți dintre ei cred că învață de mici lecția responsabilității și a ecologiei.

Poate nu sunt toți atât de fericiți când vin să strângă deșeuri, pentru că-mi imaginez că e din timpul lor liber, dar atunci când ne întâlnim cu ei și povestim, ne spun cât e de important. Vin cu desene făcute și cu mesaje de îndemn și pentru adulți să fie responsabili și să păstreze natura curată, și ne bucurăm de susținerea lor.

Pot să zic că din cei 2,4 milioane de voluntari pe care i-am avut în toți acești ani, cam jumătate au fost elevi. Pe lângă faptul că participă la acțiune, noi avem și training-uri în școli, în cadrul anumitor proiecte, și atunci încercăm pe toate părțile, cumva, să-i facem conștienți că sunt responsabili de natură, de viitorul țării, de viitorul lor, până la urmă.

Ciprian Stănescu: Ce se întâmplă cu tonele, zecile de tone, sutele de tone de deșeuri pe care le strângeți în fiecare an?

Ana Maria Hîncu: În măsura în care este posibil, în anumite zone facem colectare selectivă, și ajung să fie preluate de partenerii care le valorifică. Cele mai multe sunt preluate de operatorii de salubritate din județul respectiv și ajung la groapă.

Ciprian Stănescu: Cum e relația cu operatorii de salubritate ?

Ana Maria Hîncu: În general, în fiecare an ne sunt alături, în proporție covârșitoare. Adică au fost foarte puține momentele în care am avut bețe în roate. Și poate asta pe la început. La început a fost dificil, adică nu o să zic “vai, a fost simplu de la început”. N-a fost, mai ales pentru că oamenii nu erau obișnuiți cu ideea de voluntariat, nu erau. Păream niște nebuni care vrem să facem curățenie într-o singură zi.

Eu atunci aveam 23 de ani și eram super timidă în abordare. Acum știu foarte bine rezultatele muncii noastre împreună. La început toată lumea era, „este o tâmpenie ce faceți, oricum nu se va schimba nimic”. E adevărat că nu s-a schimbat nimic fundamental dar s-au schimbat multe, cel puțin la nivel de percepție pentru mulți oameni, când vine septembrie ne scriu oamenii, "când e curățenia? când participăm?"

„Ne așteptam să vină zece mii de oameni, dar au venit 200.000. Am fost șocați”

Ciprian Stănescu: Acum 14 ani, câți oameni au fost?

Ana Maria Hîncu: 200.000 au fost la prima noastră acțiune, noi sincer cred că eram mulțumiți și cu 10.000, pentru că ni se părea și nouă cumva nebunesc gestul nostru. (…) În ziua de curățenie, când am văzut că au fost 200.000 de voluntari, am fost șocați.

Recunosc că am fost șocați, pentru că nu ne venea să credem câtă lume a răspuns pozitiv chemării noastre. (…)

Ciprian Stănescu: Cum putem să avem un septembrie în fiecare lună?

Ana Maria Hîncu: Noi, de exemplu, încercăm să ajutăm pe partea asta cu aplicația Let's do it, Romania. Este o aplicație prin care dacă tu te duci în natură și n-ai timp să strângi deșeuri, că n-ai timp, cel puțin ne sesizezi acolo pe aplicație, și noi discutăm cu autoritățile locale. (…)

Dacă ai auzit despre Let’s do it, dar nu vrei să participi, că nu-ți place, este în regulă. Dar dacă cel puțin tu nu arunci sau dai și altuia mai departe un sfat sau îl sesizezi atunci când observi un comportament nepotrivit, tot am fi mai câștigați. (…)

Oameni aruncă deșeuri din renovări, de la mobilă la materiale de construcții. „Nu se mai terminau”

Ana Maria Hîncu: Când am fost la curățenie, pe 21 septembrie, am mers într-o zonă de unde recunosc că am pe plecat deprimată - și totuși, fac curățenie de 15 ani. Dar pur și simplu.. Am fost sute de voluntari acolo.

Au strâns constant aproximativ patru ore, și în urma noastră a rămas mai curat, dar nu curat. Pentru că este acest tip de comportament, mai nou, de a arunca deșeuri după ce îți faci renovări acasă, de la mobilă la materiale de construcții, la tot ce vrei.

Am fost cu Irina Rimes să curățăm, erau bucăți de teracotă. Pur și simplu nu-i venea să se mai oprească din strâns. Pur și simplu, nu se mai termina. A trebuit să plecăm, pentru că plecau mașinile de la salubritate, și sacii noștri rămâneau în urmă. Deci sunt și astfel de scenarii din păcate, pentru că acesta este comportamentul de a arunca la marginea satului.

„În Maramureș, Cluj și Sibiu, clar sunt probleme mai puține cu deșeurile”

Ana Maria Hîncu: Sunt județe mult mai responsabile. Maramureș, Cluj, Sibiu. Clar, acolo sunt probleme mai puține cu deșeurile. Oamenii sunt și mult mai… Nu zic că în celelalte județe nu sunt mai responsabili, dar (în cele trei județe) sunt mai interesați de informația asta, și comportamentul este pe măsură.

De exemplu, colega din Cluj ne-a spus: „La noi nu sunt așa de multe deșeuri, am strâns doar 1000 de saci".Erau 5000 de voluntari în județ. Adică, cumva, chiar dacă vin mai puțini voluntari, vin mai puțini voluntari pentru că este și mai curat, pentru că ei văd că e curat tot timpul anului. Te plimbi prin județ, știi care e situația și acum ți-ai învățat lecția.

Sunt zone în care și interesul e scăzut. Uite, eu sunt din Brăila, interesul e mai scăzut la acțiuni de voluntariat sau la astfel de proiecte (…)