USR și Ana Birchall, proiect pentru desființarea ”secției odioase”, concepută de Dragnea

Potrivit USR, această ”secţie odioasă” a fost ”concepută de Liviu Dragnea”, iar în expunerea de motive atașată acestui proiect legislativ se arată:

”Înfiinţarea secţiei a fost îndelung criticată de societatea civilă şi sistemul judiciar, precum şi de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Comisia Europeană, Grupul de State împotriva Corupției şi Comisia de la Veneţia.

În esenţă, criticile s-au referit la inexistența unor motive care să justifice înfiinţarea acesteia, la impactul generat asupra independenţei judecătorilor şi procurorilor și asupra încrederii cetăţenilor în sistemul de justiție penală, precum şi, în general, asupra justiției din România.”

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională. Ana Birchall s-a opus funcționării acestei secții speciale - promovată de fostul ministru Tudorel Toader, susținut de PSD - încă de pe vremea când era ministru al Justiției, în septembrie 2019.

Citește și

Doi procurori din CSM, citaţi pentru audieri la SIIJ. CSM anunţă că va sesiza Comisia Europeană

Ulterior a izbucnit un conflict între Birchall și Lia Savonea, care era preşedinta CSM, după ce plenul CSM nu a putut să adopte decizii importante, mai ales în cea ce privește intenţia de a o numi la şefia secţiei de investigare a infracțiunilor din justiție pe Adina Florea, pentru că nu era cvorum.

Potrivit Uniunii, desfiinţarea SIIJ "nu doar că este în linie cu cerinţele Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, dar se impune şi prin prisma" rezultatelor obţinute în 2019 de această structură: din 417 dosare soluţionate în 2019, 415 au fost clasate şi doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi.

Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, DNA a soluţionat 2.694 de dosare şi a dispus trimiterea în judecată în 235 de cauze, cuantumul prejudiciului reţinut în actele de inculpare fiind de circa 156,4 milioane euro.

În octombrie 2018, când a devenit operaţională, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a preluat, potrivit Agerpres, aproximativ 1.400 de dosare de la toate parchetele din ţară, respectiv acele cauze care aveau legătură cu magistraţii.

Susţinută puternic de partidele aflate atunci la guvernare şi de ministrul Justiţiei la acea vreme Tudorel Toader, respinsă însă de majoritatea magistraţilor şi de societatea civilă, SIIJ nu a reuşit într-un an de zile să producă nimic semnificativ.

Bilanţul SIIJ - trei dosare finalizate cu rechizitoriu şi trimise în instanţe, în care un procuror a fost achitat, un judecător a primit o condamnare cu suspendare, iar al treilea caz se află blocat la Instanţa supremă.

În cele trei dosare, anchetele au fost demarate, de fapt, de alte parchete, fiind preluate apoi de SIIJ.