USR a atacat legile justiției la Curtea Constituțională

Conform unui comunicat al USR, sesizările au fost semnate de toți cei 27 de deputați ai partidului, 16 deputați PMP, patru independenți și trei deputați PNL.

”Mulțumim colegilor din opoziție care au semnat sesizările USR și au înțeles cât de important este să sprijine acest demers de apărare a statului de drept. Opoziția are datoria să utilizeze toate mijloacele pentru a bloca această coaliție toxică să captureze întreaga putere în stat”, a declarat președintele USR Dan Barna.

Juriștii USR susțin că au găsit noi motive de neconstituționalitate față de sesizările care au fost deja depuse la CCR de ÎCCJ și PNL, pe legile justiției.

”De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiției au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului și principiului respectării legii, precum și cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului” - se mai arată în comunicatul USR.

Citește și

Momentul în care un jandarm a lovit un bătrân, la protestul din București. VIDEO

De asemenea, juriștii USR au mai arătat în sesizare că proiectele încălcă obligațiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

În ceea ce privește motivele intrinseci de neconstituționalitate, USR a contestat în plus față de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor și diminuarea atribuțiilor plenului CSM în favoarea secțiilor separate.

”Transferul atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la Plen către secții a fost aspru criticat și în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituțională de tip "divide et impera" sporește posibilitatea ca deciziile să fie influențate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de Uniunea Salvați România.

Sesizările USR vor constitui un motiv în plus de amânare a termenului de intrare în vigoare a noilor legi ale justiției în forma PSD-ALDE-UDMR până la soluționarea lor de către CCR.

Sesizările USR au fost finalizate încă de la finalul anului 2017, dar nu au fost depuse deoarece nu exista numărul necesar de semnături (50 de deputați sau 25 de senatori).

”Termenul de două zile pentru a ataca la CCR o lege adoptată în procedură de urgență nu este însă unul restrictiv, ceea ce înseamnă că nu există sancțiuni pentru depășirea lui, iar sesizarea USR este valabilă. Prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a stabilit că sesizările de neconstituționalitate a unei legi pot fi depuse oricând între data adoptării de către Parlament și data promulgării de către Președintele României!” - mai susțin cei de la USR.