Ședinţa solemnă în Parlament, dedicată Constituţiei. Klaus Iohannis nu a participat

Galerie foto

Potrivit unui memorandum aprobat de conducerea Parlamentului, au fost invitaţi să ia cuvântul în această şedinţă preşedintele României, premierul şi preşedintele Curţii Constituţionale.

Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis nu a fost prezent, nici de această dată, la ședința solemnă a Parlamentului.

Este a doua oară când șeful statului ignoră o invitație oficială a Parlamentului, după ce, în urmă cu câteva zile, a lipsit de la ședința solemnă dedicată Zilei Naţionale a României.

Ciolacu: O clarificare a atribuţiilor preşedintelui în Constituţie cred că se impune

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat că în Constituţie ar trebui să existe o clarificare a atribuţiilor preşedintelui, dar şi introdusă moţiunea de cenzură constructivă.

"La nivel general, cred că Legea fundamentală trebuie să întărească instituţiile, astfel încât să avem un stat capabil să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (...) În al doilea rând, consider că un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc între puterile statului şi nu permite niciunui actor instituţional să concentreze puterea în mâinile sale. Din păcate, acest principiu fundamental nu şi-a găsit întotdeauna şi aplicarea în practică în România. Am asistat de multe ori la un proces de personalizare a puterii. Cei care au ajuns să ocupe diferite funcţii în stat au modelat instituţia conform propriilor dorinţe şi interese. În final, această forţare a dus la o perturbare a echilibrului între puterile statului şi la conflict. Din această perspectivă, o clarificare a atribuţiilor preşedintelui cred că se impune. Trebuie să ne gândim dacă e momentul să depăşim angoasa dictaturii comuniste în ceea ce priveşte statul şi rolul preşedintelui", a spus Ciolacu, potrivit Agerpres.

El a adăugat că acum trei decenii a fost stabilit un sistem echilibrat prin care cetăţenii să îşi aleagă direct preşedintele, însă puterile sale au fost limitate ca să nu devină 'un dictator'.

"Trebuie ca cei care vor lucra la reforma Constituţiei să se pronunţe dacă acest sistem în care preşedintele este o struţo-cămilă între un preşedinte francez, de exemplu, şi un monarh spaniol mai poate funcţiona în România. Rolul preşedintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârşit de multe ori ca un producător de tensiune în societate. Nu de puţine ori am văzut cum preşedintele şi-a depăşit rolul de mediator şi a intervenit brutal peste celelalte puteri constituţionale. Astfel, relaţiile dintre preşedinte şi premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict şi obedienţă. Am văzut că atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă preşedintelui, acesta a ajuns şeful de facto al guvernului, premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, preşedintele a fost mai degrabă izolat de către prim-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este o normalitate", afirmat şeful Camerei Deputaţilor.

Ciolacu a menţionat că în plan parlamentar şi-ar dori să existe un anumit interes pentru reglementarea moţiunii de cenzură constructive, pe modelul german.

"În România, partidele politice au transformat moţiunile de cenzură într-un instrument de imagine şi prilej de atacuri politice la adresa adversarilor. De aceea, eu cred că moţiunea de cenzură trebuie să fie clară şi nu numai pentru retragerea încrederii, ci şi acordarea ei unei alte persoane, care să îşi asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum două luni fără guvern dacă am fi avut acest instrument în Constituţie. În plan guvernamental, cred că viitoarea Constituţie trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanţelor de urgenţă. Parlamentul nu este o anexă a Guvernului, ci un partener instituţional", a mai afirmat el.

Discursul premierului Nicolae Ciucă:

 

”Sunt deosebit de onorat să particip astăzi la această ședință solemnă, prin care marcăm 30 de ani de la adoptarea Constituției României, act juridic și politic fundamental al statului - garant al libertăților democratice ale cetățeanului.

La referendumul național desfășurat pe 8 decembrie 1991, românii s-au pronunțat pentru democrație, libertate și stat de drept, pentru o societate în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea și pluralismul politic, supremația legii și statul de drept să fie valori supreme, garantate de stat.

Onorată asistență,

Prima și singura Constituție adoptată după căderea comunismului, actuala Constituție a României, reprezintă piatra de temelie a societății noastre democratice, fiind inspirată și legitimată de idealurile Revoluției din Decembrie 1989, de sacrificiul și jertfa celor care și-au pierdut viața sau au fost răniți în acele zile. Această Constituție este cea de-a doua cea mai longevivă Constituție a României, după cea din 1866.

Acum, la trei decenii de la adoptare și după revizuirea necesară aderării la Uniunea Europeană, în anul 2003, consider că este necesară în continuare reformarea statului și a administrației publice pentru a pune în centrul preocupărilor cetățeanul, pentru a crește eficiența și calitatea serviciilor publice oferite contribuabililor și pentru a crește responsabilitatea deținătorilor funcțiilor publice.

Pandemia COVID -19 a arătat încă o dată cât de importantă este asigurarea echilibrului dintre libertățile democratice și dreptul la viață, pe care statul trebuie să-l asigure tuturor – inclusiv prin servicii medicale, de care toți cetățenii români trebuie să beneficieze în mod egal. Starea de alertă este, alături de limitările legale și legitime ale libertăților cetățenilor, pe o perioadă restrânsă, la fel de importantă ca și nevoia de prezervare a drepturilor și libertăților care dau esența statului democratic. Nevoia acestui echilibru este evidentă, astăzi, când traversăm o perioadă de criză sanitară, în care sunt necesare unele reglementări pentru combaterea COVID-19. Trebuie să traversăm cu bine, împreună, această perioadă și voi lua toate măsurile necesare pentru a trece țara prin această criză, cu sprijinul experților și a personalului de specialitate, al instituțiilor statului, în colaborare cu partenerii europeni și internaționali, dar mai ales cu sprijinul tuturor cetățenilor României.

Excelențele voastre, Distinși invitați,

Așa cum am subliniat de la această tribună și cu prilejul acordării votului de învestitură, în centrul preocupărilor Guvernului se află cetățeanul român și binele comun. Alături de toți miniștrii din acest Guvern, ne angajăm să facem tot ce depinde de noi pentru ca situația economică, socială și sanitară a românilor să se îmbunătățească.

Oamenii au așteptări legitime de la noi: să cultivăm respectul față de lege, să apărăm adevărul, dreptatea, unitatea socială și solidaritatea. Lucrăm pentru cetățeni, luând la timp, cu bună credință și nepărtinitor decizii care să ducă la o viață în siguranță, la dezvoltare, la respectarea demnității fiecăruia și la o viață mai bună. Obiectivul nostru este ca prin măsurile pe care le vom implementa să asigurăm dezvoltarea și prosperitatea țării noastre.

Valorile și libertățile constituționale există în fiecare dintre noi, ne unesc, ne fac mai puternici ca națiune, iar idealurile comune reprezintă liantul între cetățeni și instituțiile statului.

De aceea, vă cer sprijinul, atât dumneavoastră, dar și tuturor cetățenilor, pentru a construi o țară mai puternică și prosperă, aducându-i pe oameni împreună în jurul unui obiectiv comun: dezvoltării și bunăstării României și românilor.

În calitate de cetățean român și de prim-ministru al României, voi milita întotdeauna pentru respectarea literei și spiritului Constituției și pentru domnia legii.”

Cîţu vrea modificarea Constituției

 

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a pledat, luni, de la tribuna Parlamentului, pentru modificarea Legii fundamentale, apreciind că normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim.

"PNL a fost mereu partidul dedicat 100% integrării europene şi euroatlantice a României, protejării valorilor statului de drept şi dezvoltării unei societăţi democratice. Acesta nu este un moment de sărbătoare, ci unul de bilanţ pentru Constituţie şi pentru tot ceea ce înseamnă organizarea instituţională a statului român. Reformele sunt inevitabile, pentru că asta doresc cetăţenii. În timp, cu profesionalism, fără patimă, politică şi interes ascuns, va trebui să modernizăm structurile sale, modul în care ele funcţionează şi cum îl servesc pe cetăţean. Normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim", a spus liderul liberalilor în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare.

Cîţu a salutat faptul că în programul de guvernare este inclusă posibilitatea modificării Constituţiei "în cazul în care va apărea un moment constituţional autentic". 

Prima Constituție a României de după 1989  

La 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional privind adoptarea Constituţiei României, extrem de necesară după Revoluţia din decembrie 1989 ce a înlăturat dictatura comunistă din ţară.

Constituţia României, prima de după 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendum naţional la 8 decembrie, în acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Constituţia adoptată în 1991 a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice. Aceasta a consacrat reinstaurarea democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.

Elaborarea noii Constituții a durat un an și jumătate

 

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate.

Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Legii fundamentale, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei.

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 - 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.