Război în coaliția de guvernare din cauza pensiilor speciale. Liberalii nu susțin diminuarea pensiilor militarilor

Miercuri, toți ministrii implicați în reforma pensiilor speciale au avut o întâlnire de lucru la Guvern, însă ministerele liberalilor nu au adus amendamente proiectului de lege depus în Parlament. Într-o scrisoare, oficialii europeni le-au cerut autorităților de la București să modifice radical proiectul de lege din Parlament, care în formatul actual ar face doar economii „foarte limitate".

În momentul de față între PNL și PSD este o dispută majoră privind pensiile speciale. În timp ce liberalii susțin că pensiile militarilor trebuie menținute la același nivel și dau exemplu altor state europene, unde personalul din armată beneficiază de astfel de drepturi, social democrații sunt de acord cu diminuarea lor. Așa se face că la ședința la care ar fi trebuit amendată legea, miniștrii PNL au refuzat inițial să participe. Ajunși totuși la discuții NU au vrut să prezintă amendamente.

Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR: „România pierde bani pentru că Ciolacu și Ciucă nu se înțeleg, nu desființează pensiile”.

Coaliția de guvernare avea termen până la finalul săptămânii să vină cu noi amendamente. Proiectul aflat în Senat urmează să fie adoptat tacit săptămâna viitoare, dar parlamentarii nu au agreat o nouă formă în cele trei luni în care documentul s-a aflat în dezbaterea lor. Camera Deputaților este însă camera decizională.

Citește și

Gratuit pentru pensionari. Aproximativ 120.000 de bilete pentru tratament balnear, disponibile pentru anul 2023

Reforma pensiilor speciale este unul dintre obiectivele majore pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a depune la Comisia Europeană solicitarea numărul 3 din PNRR.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proeictelor Europene: „Este o decizie la nivelul Guvernului și la nivelul Coliției, dacă Comisia insistă și va fi nemulțumită și va spune că jalonul nu este dus la bun sfârșit și aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliției, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat. Este foarte usor de luat aceasta decizie, dar consecințele trebuiesc asumate, dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice”.

Practic, în cazul în care autoritățile nu vor ajunge la un consens, agreat cu Comisia Europeană, România riscă să piardă o parte din banii pentru tranșa a treia, care este în valoare de 3 miliarde de euro, spun europarlamentarii.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar: „Există această procedură de părți parțiale prin care dacă îndeplinești un număr suficient de mare de jaloane și ținte, obiective, dar unele nu le îndeplinești pe acelea te lasă să le ții deoparte și măcar să primești banii pentru tot ce ai făcut. România este deja în această situația pentru tranșa a doua, noi dorim să lăsăm deoparte o parte din obiectivele pe energie, acum tranșa trei nici nu am depus-o și știm deja că nu vrem să îndeplinim acest jalon de pensii speciale”.

Într-o scrisoare transmisă autorităților de la București, oficialii Comisiei Europene spun că proiectul de lege depus în Parlament are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Mai mult, Executivul european a propus și metode noi de calcul.

De exemplu, Comisia sugerează ca în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire, adică procentul pe care pensia îl reprezintă din salariul să fie de 45 la sută, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din toată cariera. În proiectul din Parlament, pensia reprezintă 65 la sută din veniturile realizate în ultimele 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de serviciu.

În acest moment, în plată, sunt aproximativ 200 de mii de pensii militare.

Cosmin Andreica, Europol: „Comisia Europeană vede suma totală plătită de statul român pentru pensii – ei au făcut un calcul minimal, vor să ajungă la o anumită limită, un procent de corecție – și dacă aplici 45 la sută, probabil ajungi la suma pe care și-o doresc ei, dar sub nicio formă nu putem să vorbim de o astfel de abordare generalistă, în condițiile în care , repet, 75 la sută din pensionarii din MAI, au pensii sub 2.600 de lei”.

Și în privința magistraților, adică judecători și procurori, Comisia Europeană susține că autoritățile trebuie să stabilească un cuantum al pensiei mai mic, dar și o perioadă mai mare de activitate în funcție.

În prezent, potrivit datelor de la Casa de Pensii, statul plăteste pensii pentru aproximativ 5.000 de procurori și judecători. În cazul lor, pensia medie este de aproximativ 20 de mii de lei. În privința acestor categorii, politicienii propuneau impozitarea sumei care nu se baza pe contributivitate.