Program de guvernare. Guvernul Cîțu promite că va construi 1.000 de kilometri de autostrăzi

În plus, masă caldă în școli și reforme majore în justiție și finanțe.

Acestea sunt câteva dintre prevederile programului de Guvernare al Guvernului Cîțu, devenit lege prin aprobarea componenței cabinetului.

Programul de guvernare are 269 de pagini, în care coaliţia PNL, USR, PLUS şi UDMR a înghesuit toate cele trei programe propuse înainte de alegeri.

Pentru Sănătate, promisiunea este că vor aloca gradual până la 6% din PIB până în 2024. - Ca să avem un termen de mărime, 1% din PIB înseamnă 11 miliarde de lei. Se vor construi 3 spitale Regionale - Cluj, Craiova şi Iaşi, plus alte 10 în oraşe şi peste 1.450 de centre medicale la sate. Oficialii promit şi o nouă lege, dar şi un sistem de asigurări de sănătate private, pe modelul Pilonului II de pensii.

Aceeaşi promisiune de 6% din PIB este şi pentru Educaţie, însă din 2024. Salarizarea profesorilor ar urma să fie făcută după criterii de performanţă. Pentru copiii mici, grădiniţa va deveni obligatorie de la 3 ani, gradual. Pentru restul elevilor apar doua promisiuni: masă caldă şi şcoala după şcoală cu program de la 8 la 17 peste tot în România. Bacalaureatul va fi diferenţiat, mai prevede documentul.

Citește și

Stelian Ion, viitor ministru al Justiției: Una dintre primele măsuri - desfiinţarea SIIJ

Trecem la Infrastructură, unde ar trebui direcţionate toate fondurile europene disponible şi cofinanţare de la buget de 2% din PIB anual pentru autostrăzi şi drumuri. Aşa am ajunge la peste 1.000 de km nou construiți în 2027. Apare continuarea metroului din Drumul Taberei până la Piaţa Iancului. Trenurile metropolitane ar urma să fie reintroduse pentru legăturile dintre oraşe şi zonele satelit.

La capitolul Finanţe apar reforma Fiscului intenţia de a adera la Zona Euro oana în 2024. Ca să stimuleze reciclarea, Guvernul are în plan reducerea TVA pentru deşeurile colectate selectiv. Ajutoarele de stat pentru companii vor continua, în paralel cu o listă albă a bun-platnicilor care vor primi şi facilităţi. Executarea silită se va transforma într-un demers investigativ - adică nu-ţi mai ia statul banii automat, ci vine un control.

La Justiţie, cap de lista e Modificarea Constituţiei şi aplicarea iniţiativei „Fără penali în funcţii publice”. Dar interesant este şi acest punct, reformarea Curţii Constituţionale - să vedem dacă va fi constituţionala ideea :) - tot aici este şi desfiinţarea Secţiei de Investigare a Procurorilor, și eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor. Reapare în prim-plan, după o absență de 5 ani din programele de guvernare, intensificarea luptei anti-corupție.

Și, în fine, în privinţa măsurilor de la ministerul Muncii, planul promite că acele programe de reconversie profesională care acum sunt făcute de Agenţiile de Şomaj să fie făcute de angajatori, pe bani de la stat. Majorarea pensilor şi alocaţiilor se va face cum e deja stabilit, în rate anuale, iar salariul minim creşte şi el cu cât îi permite economia. Vor fi amânate cu un an pensiile speciale ale primarilor. Contribuţia la pilonul II de pensii va creşte cu un sfert de punct procentual pe an în următorii 4 ani.

Viitorii părinţi ar trebui să ştie că Guvernul are în plan flexibilizarea concediului de creştere a copilului, adică să poată fi luat pe o perioadă mai lungă, pe model suedez. Rămâne pe durata a doi ani, dar să poată fi luat, fragmentat, până la 3 ani, de exemplu.

Coaliția PNL-USR-UDMR îşi propune realizarea, în următorii patru ani, a unui număr de 1.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, la care se adaugă 370 de kilometri de variante de ocolire - în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA.

Potrivit Programului de guvernare depus la Parlament, citat de Agerpres, în afară de proiectele deja demarate, noul program de guvernare vine şi cu propuneri de proiecte noi de investiţii prin programul de construcţie autostrăzi şi drumuri expres, în baza unor "documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor stabili traseul optim şi valoarea de investiţie".

Este vorba despre următoarele proiecte:

- Autostrada A8, Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni (aproximativ 311 km) - 36 miliarde de lei, conform Master Planului General de Transport al României (MPGT); Autostrada A7, Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani - Suceava - Siret (421 km) - 8,2 miliarde de lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale; Autostrada A13, Braşov - Bacău (160 km) - 8,8 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; Autostrada A13, Sibiu - Braşov, în continuarea secţiunii Braşov - Bacău (125 km) - 7,1 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; drum expres Craiova - Piteşti (loturile 3 şi 4) - 1,3 miliarde de lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor; drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor - proiecte în valoare de 11 miliarde de lei, fără TVA (drumuri expres Buzău - Brăila, Focşani - Brăila, Brăila - Tulcea, Constanţa - Tulcea, Tişiţa - Albiţa), din care se vor finaliza drumurile expres Buzău - Brăila şi Focşani - Brăila, în valoare de 3,2 miliarde de lei, fără TVA; drum expres Calafat - Lugoj şi reabilitarea/reparaţia capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesităţi urgente de intervenţie; drum expres Sfântu Gheorghe - Ditrău, respectiv Sovata - Miercurea Ciuc.

Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcţie a unui număr de aproximativ 370 de km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA, este alt obiectiv cuprins în document.

Aici sunt prevăzute, de exemplu, continuarea proiectelor de construcţie variante ocolitoare (VO, centuri ocolitoare): Drumul Naţional Centura Municipiului Bucureşti, cu intervenţiile la cele patru pasaje - Domneşti, Berceni, Olteniţa şi Mogoşoaia, VO Bârlad, VO Timişoara Sud, VO Zalău, VO Satu Mare, VO Târgu Jiu, VO Galaţi, VO Tecuci, VO Mihăileşti, VO Târgu Mureş; demararea unor proiecte noi - Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighişoara, VO Vaslui, VO Giurgiu, VO Sf. Gheorghe, VO Piteşti Vest, VO Timişoara Vest, VO Râmnicu Vâlcea; implementarea în baza unor parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaş, VO Salonta, VO Arad Est, precum şi alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susţine); proiectarea şi ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reţeaua de autostrăzi.

Nu în ultimul rând, programul de guvernare prevede continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv: A3, Autostrada Transilvania (circa 155 de km) - 4,2 miliarde de lei, fără TVA - pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureş - Braşov; A1, Autostrada Sibiu - Piteşti: accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu - Piteşti, pe toate cele 5 secţiuni ale proiectului, fiind asigurată finanţarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanţare de către Comisia Europeană - total investiţie 13,7 miliarde de lei, fără TVA - din care 2,3 miliarde de lei, fără TVA, pentru secţiunile 1 şi 5, pregătirea proiectului - legătura DN7C Curtea de Argeş - A1 (Secţiunea 5 Sibiu - Piteşti) - Râmnicu Vâlcea; A0, Autostrada de Centură a Municipiului Bucureşti (circa 100 km) - aproximativ 5 miliarde de lei, fără TVA; A10, Autostrada Sebeş - Turda - lotul 2 - 550 de milioane de lei, fără TVA (total loturile 1 şi 2 - 1,9 miliarde de lei, fără TVA); DX12, Drum expres Craiova - Piteşti (121 km) - 3,2 miliarde de lei, fără TVA; Drum expres Brăila - Galaţi (12 km) - 530 de milioane de lei, fără TVA; podul suspendat peste Dunăre de la Brăila - 1,9 miliarde de lei, fără TVA.

Totodată, prin document se asumă creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti - Braşov (6,5 miliarde de lei, fără TVA, conform studiului de fezabilitate din 2010); creşterea capacităţii administrative a CNAIR, pentru buna implementare a Autostrăzii Ploieşti - Braşov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi realizarea unor investiţii, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).