PNL: ”Budapesta mai agită apele, după un manual rusesc de la Kremlin”. Declarația maghiarilor despre ”ținutul secuiesc”

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe afirmă marţi, că din când în când, câte un oficial de la Budapesta mai agită apele, după un manual rusesc de la Kremlin, arătând că comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Zsolt Nemeth, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului „ţinut secuiesc”, sunt inacceptabile”, potrivit News.

Nu există nicio unitate administrativ-teritorială în România cu denumirea de „ţinut secuiesc", care să poată să aibă propriile însemne oficiale specifice, iar cei care încearcă să sugereze altceva depăşesc limitele responsabilităţii şi ale bunei cooperări dintre cele două state vecine, mai spune Stroe.

”Din când în când, câte un oficial de la Budapesta mai agită apele, după un manual rusesc de la Kremlin. După declaraţiile controversate ale premierului Orban făcute în Transilvania astă vară, un alt reprezentant al statului maghiar încearcă să inventeze teme de scandal legate de România.

Manualul folosit e acelaşi: reinterpretarea istoriei, inventarea de teritorii şi conflicte imaginare, toate care fac parte din bagajul extremismului. Textele par scrise de un propagandist de la est, nu de un lider al unui stat european din secolul 21”, spune Ionuţ Stroe într-o postare pe Facebook.

Citește și

Laszlo Tokes i-a cerut lui Viktor Orban să susţină eforturile de autonomie ale Ţinutului Secuiesc „într-un mod mai eficient”

El arată, despre ”comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Zsolt Nemeth, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului „ţinut secuiesc”, că sunt inacceptabile”.

”E o temă inventată şi potrivită unor agitatori. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost deja convocat la MAE, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, pentru a i se comunica poziţia părţii române. Toate cele 20 de minorităţi naţionale au dreptul de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice.

Dar nu există nicio unitate administrativ-teritorială în România cu denumirea de „ţinut secuiesc", care să poată să aibă propriile însemne oficiale specifice. Cei care încearcă să sugereze altceva depăşesc limitele responsabilităţii şi ale bunei cooperări dintre cele două state vecine, parteneri strategici şi membri UE şi NATO”, precizează Stroe.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, marţi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pentru a i se comunica poziţia părţii române privind comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei legate de pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc.

Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc.

”Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, în această dimineaţă, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziţia părţii române”, a transmis, marţi, MAE.

Ministerul a subliniat, în acest context, că ordinea de drept din România consacră de dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice.

”În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific. Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială”, a arătat sursa citată.