PMP anunță că a semnat moțiunea de cenzură, dar are o condiție: înființarea unui minister

El a precizat că susţinerea pentru viitorul guvern este condiţionată de înfiinţarea unui minister pentru Relaţia cu Republica Moldova.

"Am discutat şi cu domnul preşedinte Orban (PNL - n.r.) şi cu ceilalţi lideri de partid, legat de moţiune. Moţiunea intră în linie dreaptă. Toţi parlamentarii, senatorii şi deputaţii PMP, au semnat moţiunea, susţinem că este momentul potrivit ca România să aibă un nou guvern, un nou prim-ministru, fie el şi pentru un an de zile doar, într-un guvern provizoriu până la alegerile generale care vor avea loc anul viitor, alegerile parlamentare, iar condiţia ca PMP să participe la o eventuală majoritate guvernamentală, într-un eventual Cabinet, este ca statul român în acord cu Rezoluţia adoptată de Parlamentul European (Rezoluţia PE din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei - n.r.) să aibă curajul să înfiinţeze un minister pentru Relaţia cu Republica Moldova. Credem că avem suficientă expertiză şi ne dorim ca guvernele viitoare ale României să nu mai aibă reţineri în a aborda cu mai mult curaj această chestiune ce ţine de interesul naţional al României", a precizat Eugen Tomac, într-o conferinţă de presă, la sediul PMP, potrivit Agerpres.

El a reiterat că PMP va susţine "orice guvern", fie făcând parte din el, fie prin sprijin parlamentar, însă condiţia este aceea a înfiinţării Ministerului pentru Relaţia cu Republica Moldova.

''Vorbim de relaţia statului român cu 4 milioane de români, parte dintre ei deznaţionalizaţi, dar există toate premisele şi există precedent şi în Europa şi nu numai prin care se creează asemenea structuri la nivel guvernamental care urmăresc implementarea unor politici de apropiere a celui de-al doilea stat românesc de România", a subliniat Tomac.

Citește și

Alina Gorghiu, apel către Opoziție. „Nu mai e timp de punctat electoral pe la colţuri”

Preşedintele PMP s-a referit la importanţa Rezoluţiei PE din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, din perspectiva condamnării Pactului Ribbentrop-Molotov.

"De asemenea, vreau să subliniez că vom insista în continuare ca UE să aibă o politică mult mai aplicată pe relaţia Chişinău - Bucureşti - Bruxelles, dintr-un motiv foarte simplu, pentru că 30% din cetăţenii Republicii Moldova de astăzi sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene. Deci, şi România şi toată Uniunea Europeană au deplină legitimitate în a se interesa de soarta celor peste 1 milion de cetăţeni europeni care sunt cetăţeni români în Republica Moldova", a mai declarat Tomac.