Orban, în Parlament: Şcoala începe pe 14 septembrie. Cred că localele pot fi organizate în bune condiții

Premierul a afirmat că ţara s-a confruntat cu o situaţie extrem de dificilă pe care o ştie toată lumea, iar după decizia Curţii Constituţionale au existat 5.000 de persoane bolnave faţă de care nu s-a putut lua nicio măsură. Orban afirmă că viteza de derulare a anchetelor epidemiologice este vitală, iar respectarea măsurilor de protecţie poate duce la limitarea cazurilor. 

Acesta a reiterat ideea că anul şcolar va începe în 14 septembrie, iar alegerile locale, dacă se iau măsurile necesare, pot fi organizate în siguranţă.

”Închei prin a mai transmite un mesaj de unire a forţelor, pentru că putem să luptăm eficient împotriva epidemiei, putem să reducem numărul de infectări, dar pentru acest lucru e important ca oamenii care reprezintă modele, influencerii să fie modele pentru respectarea regulile. Nimeni nu câştigă dacă tema coronavirusului e temă de campanie electorală. Cu cât reducem mai mult răspândirea virusului, cu atât viaţa noastră va fi mai normală”, a încheiat Orban.

Citește și

Pensii mai mari pentru români. Anunțul făcut de premierul Ludovic Orban

”În şcoli este clar că va fi necesar portul măştii pentru elevi, cât şi pentru profesori sau personalul auxiliar. Acolo unde e nevoie, să fie despărţitoare de plexiglas în clase, pentru respectara distanţării. Şcolile trebuie pregătite cu dezinfectanţi la dispoziţia elevilor şi cadrelor didactice”, a precizat premierul.

Potrivit acestuia, legat de învăţământul online, s-a analizat situaţia, iar aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet.

”Împreună cu ANCOM, operatorii de telefonie mobilă şi reprezentanţii autorităţilor locale vom găsi soluţii pentru a realiza conectarea tuturor şcolilor la internet. De asemenea, MEN a purtat discuţii cu furnizori de soluţii şi va exista posibilitatea de acces gratuit la platformele de educaţie. Google şi Microsoft a pus la dispoziţie ajutor”, a mai transmis premierul.

Acesta a explicat că s-au încheiat procedurile pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete şi se are în vedere achiziţionarea de laptopuri.

”Alocăm o sumă de bani şi pentru decontarea autorităţilor locale pentru achiziţia cisternelor sanitare, acolo unde se asigură apă curentă. Pentru a creşte calitatea actului educaţional online am organizat şi sunt organizate în continuare activităţi de creştere a competenţelor digitale a cadrelor didactice de predare online”, a mai afirmat premierul.

”Orice român trebuie să ştie că dacă nu respectă normele legale poate să fie sancţionat, pentru că atunci când te expui riscului de infectare nu te expui numai pe tine, expui familia, colegii de birou şi toţi cei cu care interacţionezi. Atunci când dăm sancţiuni le dăm strict cu obiectivul pentru a îi ajuta să înţeleagă faptul că regulile trebuie respectate. Cu cât creşte numărul românilor care respectă regulile, cu atât riscul răspândirii virusului scade. Am văzut că perioada de vară nu stopează virusul. Aici nu e vorba de valuri, e vorba de o creştere a riscului transmiterii, cu cât nu sunt respectate regulilor. Nu înţeleg de ce există o asemenea opoziţie faţă de mască. Masca e cel mai bun mijloc în a te proteja. Păstrarea distanţei fizice de 1.5 metri. Regulile de igienă sunt simple şi pot duce la a ne petrece concediul în condiţii normale, activitatea economică să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Aici fac apel la dumneavoastră, faţă de românii care v-au votat, fiţi alături de noi în tot acest efort de comunicare publică pentru cei care bagatelizează acest virus. Acest virus perfid provoacă moartea şi nu numai persoanelor în vârstă sau care au comorbidităţi, ci şi persoanelor sănătoase. Obiectivul nostru e de a reduce numărul persoanelor infectate”, a spus Orban.

Premierul a precizat că şcoala va începe pe 14 septembrie, după cele trei scenarii pregătite de grupul de lucru.

UPDATE: Premierul a vorbit depre necesarul de personal pentru a combate pandemia.

”S-au dispus peste 1.500 de detaşări. Peste 1.000 din aceste detaşări sunt la direcţiile de sănătate publică. Dacă nu puteam avea aceste detaşări, suprasolicitarea ar fi dus la o reducere a eficienţei combaterii virusului. Direcţiile de Sănătate Publică trebuie să efectueze anchetele epidemiologice şi într-un număr crescut de cazuri, viteza cu care se fac e vitală. De altfel, MS a şi emis un ordin în care a stabilit nişte proceduri clare, termenul în care să se dispună realizarea anchetei şi termenul pentru măsurile aferente anchetei epidemiologice”, a mai adăugat premierul.

Ludovic Orban afirmă, de asemenea, că a crescut numărul de pacienţi trataţi în terapie intensivă.

”Cred că sunt 458 de români trataţi azi în terapie intensivă. Sunt judeţe care sunt mai afectate, Bucureşti şi exista riscul suprasolicitării capacităţii tratării în secţiile ATI. Am luat măsuri extrem de energice de a creşte numărul de paturi în secţiile ATI. Dar chiar şi acolo unde am asigurat paturi, fără detaşarea medicilor anestezişti, asistenţilor medicali, degeaba ai paturi, ventilatoare, dacă nu ai personal. Am crescut cu aproape 130 de paturi, numărul de paturi în secţiile ATI. Mai avem la Braşov, la Matei Balş posibilitatea de a creşte numărul de paturi”, a adăugat premierul.

UPDATE: Acesta a vorbit şi despre reşterea capacităţii de testare.

”Am crescut constant capacitatea de testare – de la 400-500 de teste în prima fază a epidemiei, sunt zile în care putem să facem şi 2.500 de teste, iar obiectivul nostru e creşterea capacităţii cu aparatură Real Time PCR, în unităţi specializate. Dacă ai capacitate mai mare de testare, poţi să identifici mai uşor o persoană şi să dispui mai repede măsurile de tratate, de dispunere a anchetei epidemiologice, etc”, a adăugat Luovc Orban.

 ”În Legea 55, ştim bine că, practic, detaşările efectuate în perioada stării de urgenţă, fără acordul conducătorului instituţiei sau al angajatului care urma a fi detaşat, detaşările au devenit aproape imposibile. Am pierdut efective importante, în cadrul serviciilor de ambulanţă, structurilor sanitare. A doua măsură cu impact negativ a fost blocarea concursurilor, nu am putut organiza concursuri pentru angajarea în structurile implicate în efortul de combatere a răspândirii virusului. În perioada după decizia CCR, noi am avut aproximativ 5.000 de persoane diagnosticate pozitiv pentru care nu am putut lua nicio măsură. Toate persoanele care au fost stabilite ca persoane de contact, prin anchetele epidemiologice, de asemenea au fost libere. Nu s-a putut dispune nicio măsură de carantinare, de izolare. Acest lucru s-a suprapus şi pe măsurile de relaxare luate gradual, în baza evaluării riscului epidemiologic. Acest lucru a dus la o creştere semnificativă a numărului de cazuri”, a adăugat premierul.

Acesta a explicat că, imediat ce Parlamentul a adoptat legea privind carantina au existat ”instrumentele necesare, folosite şi în alte ţări europene”.

”Imediat am dispus măsurile de care aveam nevoie. Într-o perioadă atât de scurtă de timp de la adoptarea legii până azi am ajuns a avea peste 10.000 de persoane internate în spital sau în diferite spaţii. De asemenea, s-a dispus carantinarea, şi aici mă refer la contacţi, pentru aproape 40.000 de români. S-a dispus izolarea la domiciliu, practic tratarea la domiciliu sau un spaţiu declarat de persoana infectată pentru aproape 15.000 de români. Vă daţi seama? Puteţi cuantifica ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost adoptată legea?”, a mai afirmat Orban.

În 27 iulie, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-au trimis premierului Ludovic Orban o scrisoare prin care îi cereau să prezinte un raport, care să fie dezbătut cu prioritate, cu privire la măsurile pe care urmează să le întreprindă pentru limitarea răspândirii noului coronavirus şi pentru organizarea, în bune condiţii, a alegerilor pentru administraţia publică locală, dar şi pentru deschiderea noului an şcolar.

"Preşedinţii celor două Camere au transmis premierului o invitaţie pentru a veni în faţa Parlamentului şi a arăta măsurile adoptate de Guvern în perioada pandemiei şi cum a gestionat Guvernul această perioadă a pandemiei. Trebuie să ştie poporul român dacă Guvernul a luat măsurile de care era nevoie sau nu a luat măsurile de care era nevoie, de ce a întârziat anumite măsuri, de ce se întâmplă în continuare achiziţii netransparente, de ce nu au ajuns măştile la populaţie încă. Sunt foarte multe întrebări pe care colegii noştri le vor adresa premierului şi domnia sa va trebui să răspundă în faţa plenului reunit", a afirmat Cazanciuc.

Premierul Ludovic Orban a precizat că este disponibil să se prezinte cu toate datele în faţa Parlamentului.

„Responsabili cu organizarea alegerilor sunt cei de la Guvernul României. Eu am trimis o scrisoare premierului Orban şi domnul Robert Cazanciuc, preşedintele Senatului, a semnat cu mine scrisoarea, ca primul ministru să vină în faţa plenului reunit al Parlamentului şi să spună foarte clar dacă au scăpat situaţia de sub control şi vedem că s-au luat noi măsuri de restricţii. Astea sunt atribuţiile constituţionale. Când vrei să guvernezi, să fii prim-ministru ai şi beneficii de a sta în izolare la Vila Lac cu piscină, dar ai şi responsabilităţi. Responsabilitatea domnului Orban este clară, să vină să spună, nu numai clasei politice, cât şi românilor, dacă pot fi organizate alegeri, dacă pot fi deschise şcolile şi să dea lămuriri şi asigurări că românii pot merge în siguranţă, în ceea ce priveşte sănătatea lor, în ziua alegerilor”, a declarat Marcel Ciolacu, la un post de televiziune, pe 28 iulie.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!