Ion Iliescu, dezvăluiri după 30 de ani. Fostul președinte spune cine a tras în revoluționari

Într-un interviu acordat Mediafax, fostul șef de stat a fost întrebat la cine s-a gândit când a văzut că se trage în acele zile din decembrie 1989.

Iliescu afirmă că ”era clar că au fost susținătorii lui Ceaușescu”

”Era clar că erau susţinătorii lui Ceauşescu, aparatul de reprimare creat de Ceauşescu pentru aşa ceva. Dar asta ne-a dat forţă, pentru că am văzut nu suntem izolaţi şi că este o trăire comună, este un sentiment general nevoia de a ne debarasa de acest sistem, care oprimă ţara, oprimă populaţia, oprimă oamenii. Asta ne-a dat forţă ca să trecem peste orice sentiment de teamă.” - a răspuns fostul președinte al României, care, în prezent, este acuzat de crime împotriva umanității alături de Gelu Voican Voiculescu.

De asemenea, fostul președinte al României a fost întrebat unde au dispărut așa-zisșii teroriști, despre care se spunea în decembrie 1989 că ucid oamenii pe străzi.

Citește și

Dosarul Revoluției: Iliescu nu a venit la proces. 3 persoane au avut nevoie de ajutorul medicilor

”Cum au dispărut după acea? Ştiţi de ce în final nu a existat nici un terorist prins?” - a întrebat reporterul.

Răspunsul lui Iliescu este unul confuz. Fostul președinte spune că acei ”teroriști” au fost, de fapt, ”oameni legați de interesele clanului Ceaușescu”, care, la un moment dat ... au dispărut.

”Deci au fost oamenii legaţi de interesele clanului Ceauşescu, care s-au simţit datori să îşi îndeplinească misiunea lor pentru care fuseseră plătiţi. În momentul în care au văzut că totul se prăbuşeşte, au şi dispărut. Şi e păcat că nu au fost judecaţi ca atare.” - a declarat Iliescu.

Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanității, alături de Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil ”Cico” Dumitrescu.

Ei trebuie să dea socoteală pentru peste 850 de morți și peste 2000 de răniți după căderea regimului Ceaușescu.

Petre Roman nu va fi inculpat în dosar.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul "Praga 1968", dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

„Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte”.

Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român.

Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său", spuneau procurorii.

Procurorii militari mai susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forţă militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizează procurorii.