Codul Administrativ, adoptat prin OUG. Noi obligații pentru președinte

”După cum știți, am avizat deja revenirea la alegerea președinților consiliilor județene prin vot uninominal, la fel ca în cazul primarilor, reglementare care se găsește în noul Cod Administrativ. Legimitimitatea președinților de Consilii Județene va crește, întrucât aceștia vor reprezenta voința cetățenilor și nu rezultatul unor negocieri politice.” - a spus șeful Guvernului.

În ultima săptămână, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, a prezentat doar lucrurile bune din acest Cod Administrativ.

Proiectul este important deoarece unifică legislaţia. Acesta vrea să unească 17 legi, dar are şi o problemă: indemnizaţiile speciale pentru aleşi, care ar urma să intre în vigoare pentru toţi aleşii locali cu funcţii de execuţie.

De asemenea, o altă prevedere controversată ar legaliza, practic, transferul de proprietate pentru domenii de tipul insulelor, lacurilor, plajelor sau clădirilor, mutate în ultimii ani, ilegal, de la stat în beneficiul unor firme sau persoane, potrivit analiştilor. Mai mulţi primari PNL susţin alături de PSD şi UDMR această ordonanţă.

Nevoia de pensii speciale pentru primari şi aleşi locali a fost explicată chiar de un primar de la PNL, umăr la umăr cu ministrul PSD al administraţiei.

Tot marți, reprezentanţii Federaţie Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) au avertizat că, în cazul în care Guvernul României va adopta în şedinţă OUG referitor la Codul Administrativ, vor considera că "acest demers este îndreptat împotriva cetăţenilor acestei ţări, că sfidează toate principiile de drept, iar singurul lui scop este acela de a proteja un grup de interese care doreşte să feudalizeze administraţia publică din România".

Ministrul Dezvoltării, despre pensii speciale și remanieri

 

"Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaştem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament şi vor fi făcute corecturile pe care toţi actorii politici le vor considera necesare. (...) Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată şi chiar este venită din blocajele apărute", a afirmat Suciu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că în acest act normativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.

"Un subiect care a fost interpretat în fel şi chip - că aleşii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesităţii şi oportunitatea actelor administrative. Acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate. Pot înţelege poziţia sindicatelor din administraţie, pot înţelege, până la un anumit punct, ipoteza conform căreia orice nobil, ca să nu spun baron local, pune un funcţionar public să facă o ilegalitate şi doar funcţionarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcţionar public să încalce legea. Funcţionarul public este protejat de o lege specială vizavi de refuzul de a comite un act pe care îl consideră ilegal, în schimb, ştim cu toţii, la nivelul tuturor ministerelor, că există şi funcţionari care refuză să semneze un act administrativ, deşi ştiu că acest lucru este perfect legal. (...) Niciun funcţionar nu este încurajat să încalce legea şi orice funcţionar public trebuie să spună atunci când un şef îi cere încălcarea legii, să îl refuze. Toată lumea răspunde pentru ceea ce face, dar alesul local răspunde de oportunitatea unui act normativ", a arătat el.

Daniel Suciu a afirmat că în Codul administrativ se precizează că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum este în prezent.

În ce priveşte indemnizaţiile de vârstă pentru primari, Suciu a susţinut că timp de 15 ani aceştia nu au avut dreptul "nici măcar la sportul de vechime" şi au avut o serie întreagă de interdicţii.

"În ziua în care Guvernul va lua decizia de a anula toate pensiile speciale, atunci se va lua şi decizia de anulare a indemnizaţiilor de vârstă pentru primari", a precizat ministrul.