CCR a admis sesizarea lui Cîțu, dar îi dă dreptate lui Orban și Dragu. Moțiunea USR-AUR merge mai departe

Galerie foto

În același timp, judecătorii Curții Constituționale i-au dat dreptate lui Ludovic Orban și Ancăi Dragu, iar moțiunea de cenzură merge mai departe în Parlament.

Potrivit unor surse oficiale, sesizarea premierului Florin Cîțu a fost admisă cu unanimitate de voturi, deoarece nu s-a respectat art. 1 și art. 113 din Constituție.

Pe de altă parte, “din vina Parlamentului, nu a fost informat Guvernul. Constatând că Parlamentul încă nu a dezbătut moțiunea, Parlamentul urmează să dezbată și să voteze moțiunea” - arată judecătorii Curții.

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

Citește și

Florin Cîțu caută sprijin politic în Parlament, pentru a putea rămâne șef al Guvernului

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – ”Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.

2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.

Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.” - se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

Pentru prima dată, pe masa Curții Constituționale au ajuns nu unul, ci mai multe puncte de vedere diferite despre același conflict. Unul este din partea Guvernului, alte două sunt ale Parlamentului - respectiv al președintelui Camerei Deputaților Ludovic Orban, precum și al președintele Senatului, Anca Dragu - care au pledat ”vinovat” după votul liderilor PSD și PNL din Camera și Senat.

Paradoxal, șefii celor două camere se dezic de punctul de vedere al Guvernului și au depus opinii separate. Ba mai mult, șefa Senatului a reclamat la rândul ei un conflict între Parlament și Guvern, altul decât cel invocat de Florin Cîțu.

Anca Dragu: "E un conflict de natură politică pe care Guvernul îl dorește transformat într-unul de natură constituțională. Cer obligarea prim-ministrului la a formula propuneri de miniștri și la a le înainta Parlamentului în vederea pronunțării asupra noii compozițîi politice a Guvernului".

"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizarea premierului depusă la CCR, potrivit Agerpres.

Conform documentului, "Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură".

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe "grave" asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

"Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului".

"Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri", a transmis Guvernul.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a transmis Curţii Constituţionale un punct de vedere, separat de cel al Biroului permanent, în care arată că nu consideră că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR şi propune respingerea sesizării formulate în acest sens de premierul Florin Cîţu.

"În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, "abuzuri din partea Parlamentului" şi consideraţii asociate de natură teoretică, argumentaţii care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existenţa unui conflict instituţional. În acest context, apreciem că nu poate fi reţinută în sarcina preşedintelui Camerei Deputaţilor nicio poziţionare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură, împrejurare care ar fi reprezentat cu adevărat o încălcare evidentă a relaţiilor instituţionale de rang constituţional. Dimpotrivă, considerăm că tocmai deciziile sale au contribuit în mare măsură la evitarea unor situaţii care ar fi putut antama un conflict juridic constituţional", se arată în punctul de vedere al preşedintelui Camerei citat de Agerpres.

În document, preşedintele Camerei Deputaţilor precizează că a comunicat către Guvern moţiunea de cenzură din data de 3 septembrie 2021 "în acord cu prevederile regulamentare incidente, din perspectiva colaborării loiale între Parlament şi Guvern".

"Considerăm că nu poate fi reţinut ca fiind neconstituţional şi neloial comportamentul Parlamentului, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, din perspectiva modalităţii de comunicare către Guvern a moţiunii de cenzură. Având în vedere considerentele de mai sus, constatăm că situaţia prezentată în sesizare nu presupune şi nici nu conduce la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi ale statului, în sensul Constituţiei şi al legislaţiei subsecvente, şi, ca urmare, propunem respingerea sesizării", se mai menţionează în punctul de vedere transmis de Orban Curţii Constituţionale.

Potrivit acestuia, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională este inadmisibilă.

"Apreciem că cererea de soluţionare a pretinsului conflict juridic de natură constituţională este inadmisibilă, deoarece aceasta nu prezintă instanţei de contencios constituţional un fapt circumscris acestei căi de control al constituţionalităţii, întrucât Parlamentul României şi Guvernul României nu se află într-o stare de conflict instituţional în care una dintre părţi "să îşi aroge puteri, atribuţii sau competenţe delegate altor autorităţi publice prin actul fundamental, fie să îşi decline competenţe prin omisiune, fie să refuze îndeplinirea anumitor acte obligatorii pentru aceasta", ci din contră, Parlamentul, criticat în prezenta speţă, a acţionat cu bună-credinţă şi în spiritul principiului loialităţii constituţionale, acţionând activ să dea eficienţă prevederilor constituţionale şi regulamentare, în ciuda impedimentelor obiective intervenite, după cum vom reliefa în cadrul analizei detaliate a argumentelor autorilor cererii de soluţionare a pretinsului conflict de natură constituţională", se menţionează în punctul de vedere al lui Orban.

Şi preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că a transmis Curţii Constituţionale un punct de vedere referitor la sesizarea Guvernului în cazul moţiunii de cenzură.

Biroul permanent al Senatului a aprobat, marţi, să transmită un punct de vedere la CCR în care susţine că moţiunea de cenzură cu titlul: 'Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!' a fost iniţiată şi depusă cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art.113 alin.(2) din Constituţia României şi, în consecinţă, solicită Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, şi să admită sesizarea formulată de prim-ministrul României.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat decizia de a-şi însuşi punctul de vedere aprobat în Biroul permanent al Senatului.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR. Conform procedurilor, Senatul şi Camera Deputaţilor trebuie să transmită Curţii punctele de vedere în privinţa acestei sesizări.

"În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului României, arăt că nu se constituie motive pentru a considera existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituţională. Mai arătăm în acest punct de vedere că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă din partea Curţii Constituţionale. Este vorba de o serie de critici legate de iniţierea şi depunerea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii. Numai un blocaj ar putea sta la baza unui conflict juridic de natură constituţională. Repet: este vorba de un conflict politic, mai degrabă, care de la nivelul Guvernului se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională", a arătat Dragu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

În documentul transmis CCR, Dragu atrage atenţia că "procedura prealabilă dezbaterii şi adoptării moţiunii nu a produs niciun efect asupra raporturilor dintre Parlament şi Guvern şi nici nu poate genera un conflict juridic de natură constituţională între aceste doua autorităţi publice".

În textul documentului, Anca Dragu prezintă parcursul moţiunii, de la depunere până în prezent, amintind că aceasta nu a putut fi prezentată, în mai multe rânduri, Birourilor permanente reunite, din cauza lipsei de cvorum.

"Moţiunea de cenzură intitulată 'Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!' a fost înregistrată împreună cu lista iniţiatorilor şi semnăturile acestora la data de 3 septembrie 2021 şi, întrucât moţiunea nu s-a putut prezenta Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului convocate în datele de 3 şi 4 septembrie din lipsa cvorumului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au convocat, din nou, în 6 septembrie Birourile permanente reunite. În urma repetatelor discuţii din cadrul acestor şedinţe, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au convocat Birourile permanente reunite în 7 septembrie şi, pentru a se putea depăşi acest blocaj intern, generat de pretinsa neconformitate a semnăturilor, au fost depuse, din nou, semnăturile în original ale unor iniţiatori şi moţiunea a fost comunicată Guvernului, potrivit prevederilor constituţionale. Aşadar, comunicarea moţiunii către Guvern s-a realizat în intervalul de 5 zile de la înregistrare, în aşa fel încât acesta să-şi poată exprima poziţia faţă de motivele care fac obiectul moţiunii de cenzură", se arată în punctul de vedere transmis CCR.

Preşedintele Senatului consideră că data comunicării către Guvern a moţiunii de cenzură este "irelevantă" şi "nu afectează membrii Guvernului sau ai Parlamentului, în condiţiile în care 'moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere' şi nu după împlinirea unui termen care sa curgă de la data comunicării către Guvern a moţiunii".

De asemenea, în actul transmis Curţii Constituţionale, Anca Dragu precizează că până la faza dezbaterii moţiunii de cenzură, Guvernul nu a intrat în raporturi juridice propriu-zise cu Parlamentul.

"Prin urmare, nu s-a putut produce niciun blocaj instituţional în dauna activităţii Guvernului sau a vreunui minister. (...) Faţă de cele arătate în cererea trimisă Curţii Constituţionale, solicităm plenului Curţii Constituţionale să constate inadmisibilitatea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de alta parte, şi să o respingă, ca atare", se arată în punctul de vedere al preşedintelui Senatului.

Pe de altă parte, în mod contrar, în punctul de vedere formulat şi votat de Comisia de Constituţionalitate a Senatului şi însuşit de Biroul permanent, se solicită CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern.