Cum se pot organiza alegeri anticipate. Planul PNL pentru a schimba Parlamentul în iunie

Subiectul alegerilor anticipate este discutat încă de anul trecut, după moţiunea de cenzură, dar abia în ianuarie şeful statului şi cel al Guvernului au anunţat oficial că alegerile anticipate sunt “varianta optimă”.

Când a făcut anunţul, Ludovic Orban nu a spus prin ce metodă vor fi declanșate alegerile anticipate și nici când va fi început acest demers. Însă, după moţiunea de cenzură de miercuri, planul liberalilor pare mai clar.

După ce moţiunea de cenzură a fost votată, partidele parlamentare trebuie să facă propuneri pentru un nou prim-ministru, însă Klaus Iohannis va decide pe cine acceptă. Dacă PSD și Pro România și-au dat mâna pentru a merge împreună la Cotroceni cu numele unui tehnocrat, PNL rămâne cu Ludovic Orban.

Citește și

Barna: Nu vom vota în Parlament niciun guvern, pentru a putea ajunge la anticipate

În cazul în care parlamentarii nu vor vota un nou Guvern, ne îndreptăm către alegeri anticipate. De altfel, marţi premierul a anunţat şi o ordonanţă de urgenţă privind organizarea alegerilor anticipate.

Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, i-a strâns joi în biroul său pe preşedinţii partidelor cu care a dat jos Guvernul. Victor Ponta l-ar vrea premier pe un fost ministru al Educaţiei, în prezent rector la Scoala Naţională de Ştiinţe Politice - Remus Pricopie.

Dar miza este dincolo de formarea unui nou Guvern. În acest moment, sondajele arată ca liberalii ar putea câştiga în Parlament peste două sute de aleşi, dublu faţă de cât au în prezent. Ar scăpa astfel de ameninţarea majorităţii PSD care le poate răsturna oricând Guvernul. De aceea, parlamentarii PNL nu vor vota propunerea de premier şi spera ca astfel se va ajunge la alegeri anticipate.

Potrivit Constituţiei, şeful statului poate dizolva Parlamentul după ce aleşii resping doua propuneri succesive de premier în decurs de 60 de zile. Acesta este şi unul dintre planurile liberalilor prin care spera ca votul pentru alegerile parlamentare să fie devansat pentru luna iunie, cu cinci luni înainte de termen.

Articolul 89 din Constituţia României prevede următoarele:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Cum se pot organiza alegeri anticipate după moţiunea de cenzură În România nu s-au putut organiza până acum alegeri înainte de termen. Procedura pentru organizarea de alegeri anticipate este complicată şi presupune demisia sau demiterea Guvernului prin moţiune de cenzură - aşa cum s-a întâmplat miercuri în Parlament.

Apoi preşedintele Iohannis trebuie să numească de două ori un premier propus de majoritatea parlamentară, iar aleşii să îl respingă. Numai atunci şeful statului poate cere dizolvarea legislativului şi organizarea alegerilor anticipate.