Crin Antonescu, despre "păcatul" care "a copleşit" ultimul mandat al lui Klaus Iohannis: "Preşedintele nu poate să facă asta"
Candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR la Preşedinţia României, Crin Antonescu, a afirmat, vineri seară, că preşedintele Klaus Iohannis a făcut şi lucruri bune în mandatul său, dar şi unele care au fost cel puţin neinspirate.
”Preşedintele trebuie să fie chipul României, înauntru şi în afară, Să facă ordine, atât cât poate, cu Constituţia pe care o are. Şi, în fine, pentru Dumnezeu, să comunice”, a afirmat, vineri seară, la Antena 3, Crin Antonescu, potrivit News.ro.
Fostul lider PNL a afirmat că actualul şef al statului, Klaus Iohannis, a făcut şi lcururi bune în ultimul său mandat.
”Am curajul să spun acum, când toată lumea sau aproape toată îl duşmăneşte: Klaus Iohannis a avut lucruri bune. A avut şi lucruri, categoric, neinspirate, cel puţin, dar au fost şi lucruri bune în mandatul său. E un păcat care a copleşit mandatul. Şi acel păcat este tăcerea. Preşedintele României nu are voie să tacă”, a mai declatrat Crin Antonescu.
În 10 ani de mandat, preşedintele Klaus Iohannis a menţinut PNL la guvernare mai bine de cinci ani, deşi partidul care l-a propulsat la Cotroceni nu a reuşit să termine niciodată pe primul loc la alegerile parlamentare. Klaus Iohannis a luat PNL de la 15% în 2014 şi îl lasă la 14% în Parlament.
În relaţia cu PSD, Iohannis a fost preşedintele care a numit cei mai mulţi premieri social-democraţi - patru. În primul mandat, Iohannis a fost adversarul declarat al PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, strategie care l-a ajutat să câştige fără emoţii al doilea mandat prezidenţial. Apoi, în pofida promisiunilor din campanie, Iohannis a readus PSD la guvernare, deşi avea la îndemână varianta unei guvernări de dreapta.
Şi relaţia cu UDMR a fost tensionată: s-a bazat pe voturile etnicilor maghiari, apoi a acuzat că UDMR a uneltit cu PSD ”ca să dea Ardealul ungurilor”.
Liderii USR au văzut iniţial un partener reformist în Klaus Iohannis, apoi preşedintele i-a numit ”crizatori” şi i-a împins în afara guvernării.
În urma sa, dreapta politică, pe care a reprezentat-o la vârful statului în ultimii 10 ani, adună doar 25% din Parlament. În schimb, partidele suveraniste vor ocupa peste o treime din locuri în Senat şi în Camera Deputaţilor.
