Ciolacu, despre unul dintre miniștrii săi: ”Cel mai rău în administraţie şi cel mai rău mi-e frică de hărnicia prostului”

Șeful guvernului a spus că România are "cel mai bun" mix de energie din Europa, dar că este nevoie de o viziune "clară" de dezvoltare pe zona de stocare a energiei verzi.

Ciolacu a fost întrebat într-o conferință de presă despre creşterile de preţuri la energie înregistrate în această perioadă cu zile caniculare.

"E pe zona de echilibrare. Vă spun cinstit, nu e suficient să fii ministru sau prim-ministru. (...) Când vezi că ai fonduri europene de miliarde de euro pentru zona de investiţii în energie verde, îţi strângi specialiştii şi faci nişte calcule ce putere instalată va fi, cât va produce România într-un an, în cât timp ajung la maturitate aceste proiecte. Am ajuns, pe energie verde, să fim printre fruntaşii producători din Europa, depăşim cred că reactoarele de la Cernavodă. Păi, măi domn' ministru, când ai declanşat aceste programe, prin PNRR, prin programe naţionale, prin fondul de modernizare, mintea ta nu a putut gândi că-ţi trebuie zonă de stocare şi că vei produce, când ai vânt şi soare, mai mult decât consumi? Nu era prea...", a afirmat Ciolacu, potrivit Agerpres.

El a subliniat că România are "cel mai bun mix" de energie din Europa, dar nu are încă o viziune "clară" de dezvoltare.

"Cu energia de la nuclear avem ce face, că e energie pe bani. Avem cel mai bun mix de energie din Europa, dar, când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Ştiţi, eu am mai spus, cel mai rău în administraţie şi cel mai rău mi-e frică de hărnicia prostului", a susţinut premierul.

Şeful Executivului a participat, marţi, la evenimentul de lansare a celei de a 22-a ediţii a lucrării "Carta Albă a IMM-urilor din România".

Burduja: La finalul anului viitor ar trebui să avem capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW

Ca o coincidență, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a publicat marți un mesaj pe Facebook în care anunță faptul că România ar trebui să aibă în total, la finele anului viitor, capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşească 5.000 MW.

"În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşim 5.000 MW. Ţintele acestea sunt ambiţioase, dar sunt aliniate cu recomandările şi analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minimum 4.000 MW. Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti şi susţinem constant acest tip de investiţii, care vor asigura servicii esenţiale pentru sistemul energetic naţional", a scris ministrul marţi seara pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că investiţiile atrase în ultimul an în sistemul energetic naţional au fost de 13,6 miliarde de euro, bani nerambursabili, mai mult decât în toţi anii de după 1989.

"Realitatea tristă este că timp de trei decenii statul român a investit extrem de puţin în sistemul energetic naţional. În ultimul an, am reuşit să atragem 13,6 miliarde de euro pentru sector, bani europeni nerambursabili. Mai mult decât în toţi anii de după 1989. Aceste investiţii nu se vor finaliza de azi pe mâine şi de multe ori nici de pe un an pe altul", a semnalat Burduja.

El menţionat că în aceste zile au fost preţuri mari la energie pentru că producem prea puţin, în contextul în care România a pierdut jumătate din capacitatea de producţie în banda din 1989 în aceste trei decenii, pentru că nu avem acces la o capacitate de interconectare suficientă, fiind lucrări majore în Ungaria şi nu numai, pentru că nu a fost gata hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi abia au început să fie încurajate investiţiile în stocare în ultimul an.

"Imediat după preluarea mandatului de ministru, constant am arătat că stocarea e prioritatea zero a sectorului energetic naţional. Ce am făcut într-un singur an? Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1.800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare şi anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat şi reluat prin discuţii succesive cu Comisia Europeană, susţinând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunţarea la această investiţie din PNRR. Din Fondul pentru Modernizare avem pregătită o nouă schemă de finanţare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta şi anul viitor, care vor însemna încă minimum 3.000 MW stocare - urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană", a explicat Burduja.

Acesta a adăugat că în cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise în acest moment şi care marţi au fost prelungite cu 30 de zile în urma solicitărilor pieţei - producţie energie cu şi fără autoconsum - s-a acordat în premieră 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) şi se estimează că vor fi puse în funcţiune încă cel puţin 500 MW stocare prin aceste apeluri.

De asemenea, în programul Electric-Up 2 - buget 450 milioane lei - a fost introdusă în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% se acordă punctaj în plus (10%).