Zelenski le cere aliaților din NATO să-i dea voie să folosească armele cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în Rusia

Zelenski şi-a ţinut discursul în ultima zi a summit-ului NATO, unde China a fost acuzată că sprijină Rusia.

"Dacă vrem să câştigăm, dacă vrem să prevalăm, dacă vrem să ne salvăm ţara şi să o apărăm, atunci trebuie să ridicăm toate restricţiile", a declarat preşedintele Zelenski într-o conferinţă de presă susţinută la Washingon alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Mai multe ţări NATO impun restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, împiedicând-o să lovească poziţiile ruseşti din care sunt lansate în mod regulat atacuri asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene. Aceste ţări, de pildă Germania, se tem de o escaladare a conflictului cu Rusia.

Zelenski a salutat pachetul de ajutor militar pentru ţara sa convenit de cele 32 de ţări NATO în cadrul reuniunii lor la nivel înalt de miercuri de la Washington. Acestea sunt "decizii foarte importante", a subliniat el.

Citește și

Ţările NATO au decis să ajute Ucraina cu 40 de miliarde de euro pentru anul viitor. „Intenţionăm să eliberăm un pachet”

Aliaţii au anunţat transferul iminent de avioane F-16 de fabricaţie americană, noi sisteme de apărare aeriană, un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro în ajutor militar şi caracterul "ireversibil" al aderării Ucrainei la NATO.

Zelenski a declarat că speră ca cele cinci sisteme de apărare aeriană promise de NATO să ajungă în Ucraina "cât mai curând posibil", amintind de loviturile mortale ale Rusiei de la începutul acestei săptămâni, care au devastat un spital de copii din Kiev şi au ucis 43 de persoane în întreaga ţară.

Preşedintele ucrainean şi-a exprimat, de asemenea, încrederea că ţara sa va adera într-o zi la NATO, în ciuda faptului că aliaţii săi nu i-au adresat o invitaţie.

"Facem şi vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că va veni ziua în care Ucraina va fi invitată şi va deveni membru al NATO şi sunt convins că vom reuşi", a declarat el.

La acest summit care marchează cea de-a 75-a aniversare a Alianţei Nord-Atlantice, liderii NATO şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la asistenţa acordată de China Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei.

Aceştia au ridicat problema în cadrul reuniunii de joi cu partenerii lor din Asia-Pacific. Beijingul consideră invitaţia NATO adresată Australiei, Japoniei, Coreei de Sud şi Noii Zeelande drept un pretext pentru NATO de a-şi extinde influenţa în Asia.

Miercuri, într-o declaraţie neobişnuită, liderii Alianţei Atlantice şi-au exprimat "profunda îngrijorare", denunţând "rolul decisiv" al Chinei alături de Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie 2022.

NATO acuză China că furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare, precum microprocesoare, atât pentru uz civil, cât şi militar. Toate aceste echipamente permit Moscovei "să producă rachete, bombe, avioane şi arme", a declarat Stoltenberg.

Joi, Ministerul chinez de Externe a acuzat NATO de "prejudecăţi, denigrare şi provocare".

În marja acestui summit, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor desfăşura noi arme în Germania în mod ad-hoc începând din 2026, permiţând lovituri mai îndepărtate decât sistemele americane poziţionate în prezent în Europa. "Este o decizie necesară şi importantă, luată la momentul potrivit", a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

La Moscova, acest anunţ şi consolidarea sprijinului NATO pentru Ucraina au fost văzute ca o dovadă a implicării "directe" a NATO în Ucraina şi o întoarcere "la Războiul Rece".

Joi, CNN a relatat că a fost dejucată o tentativă de asasinat în Germania împotriva lui Armin Papperger, CEO al Rheinmetall, un important producător de muniţii. Compania produce obuze de 155 mm utilizate de artileria ucraineană.

În acest climat de tensiune, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi de la Washington că perspectiva unui "conflict direct între NATO şi Rusia este îngrijorătoare".