Zelenski cere accelerarea deciziilor și a livrărilor de echipamente moderne: „Nu există alternativă la victoria Ucrainei”

Cu o situație tot mai grea pe frontul din est, liderul ucrainean a implorat din nou pentru accelerarea deciziilor și a livrărilor de echipamente moderne.

„În timp ce aliații occidentali stau pe gânduri, Kremlinul caută modalitatati de a sugruma Moldova”, a argumentat Zelenski. Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Vom discuta, ca de obicei, despre intregul spectru al relațiilor noastre, inclusiv chestiuni de securitate și cooperare militară.”

Alexander Lukașenko, președintele Belarusului: „Belarusul a îndeplinit 100% tot ce am convenit cu 3 luni în urmă, cu privire la apărare și securitate. Chiar mai mult decât atât! Îți mai spun mai târziu ce am făcut.” Putin l-a primit din nou astăzi, la Moscova, pe președintele Belarusului, după ce declarațiile de ieri ale lui Alexandr Lukașenko, deopotrivă amenintățoare și liniștitoare, au amplificat așteptările. Alexander Lukașenko, președintele Belarusului: „Sunt pregătit să lupt alături de ruși, de pe teritoriul Belarusului, într-un singur caz: dacă cel puțin un soldat vine în Belarus de pe teritoriul Ucrainei să-mi omoare poporul. Voi folosi un limbaj civilizat, nu limbajul obișnuit. Aceasta se referă nu numai la Ucraina, ci și la ceilalți vecini ai noștri, care se comportă chiar și mai inadecvat. Dacă (ucrainenii și ceilalți vecini ai noștri) vor comite o agresiune împotriva Belarusului, va exista cel mai dur răspuns. Și războiul va căpăta o natură cu totul nouă.” Lukașenko a vorbit cu jurnaliștii străini pentru prima dată de când Rusia a invadat Ucraina, o invazie care, acum un an, era lansată și de pe teritoriul Belarusului. Fred Pleitgen: De ce încă sprijiniți războiul? Lukașenko: Aceasta este încă o întrebare retorică. Voi de ce sprijiniți Ucraina și pompați arme acolo, în loc să vă așezași la masa negocierilor, așa cum eu am sugerat. Trebuie să înțelegeți că aceasta este prima armată a lumii care luptă împotriva voastră, americani, europeni, practic împotriva NATO, folosind Ucraina. Iar ucrainenii nu sunt proști... Nici Rusia, nici Ucraina nu-și pot atinge obiectivele militare, aşa că războiul se va încheia probabil la masa negocierilor, a repetat generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al armatei americane, într-un interviu pentru Financial Times. Generalul american recunoaşte totuși că, deocamdată, ambele părţi se ţin "cu tărie de obiectivele lor" şi nu sunt dispuse să negocieze. Volodimir Zelenski: „Orice compromis teritorial ne-ar face mai slabi ca stat. Compromis cu Putin? Nu, pentru că nu există încredere!” Generalul Milley, care pledeaza de multe luni pentru negocieri, a atras atentia asupra riscului de escaladare, antrenat de arsenalul nuclear al Rusiei. Înaltul responsabil de la Pentagon spune și că revenirea tacticilor de război terestru din secolul XX în Europa îi forţează pe planificatorii americani să reconsidere ipotezele de la care au plecat în ultimele decenii, când capacitățile industriei militare erau calibrate pentru combaterea terorismului şi lupta neregulată în Irak ori Afganistan. „Una dintre lecţiile acestui război este rata foarte mare de consum a muniţiilor convenţionale, iar noi ne reexaminăm propriile stocuri şi propriile planuri. Facem o analiză pentru a estima care credem că ar fi necesarul real. Şi apoi trebuie să ajustam bugetul. Muniţia este foarte scumpă", a detaliat generalul Milley. În tot acest timp, rușii se străduiesc continuu să spulbere transporturile ori depozitele cu echipamente și muniții ale Kievului. Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării: „Forțele armate ale Rusiei au efectuat un atac concentrat cu rachete de raza lunga și arme de mare precizie lansate de pe mare împotrivă convoaielor și a depozitelor de muniții și combustibil ale ucrainenilor. Țintele au fost atinse.” Jurnaliștii CNN au avut în mod excepțional acces în oțelăria din Scranton Pennsylvania, care lucrează pentru Pentagon. Oren Liebermann, CNN: „E nevoie de doar câteva ore pentru a încinge oțelul și a-l modela într-un obuz de artilerie. Dar urmează zile de teste și verificări pentru a te asigura că e transformat într-un obuz de 155 mm, care poate fi folosit pe front.” De aici, obuzele sunt transferate la altă uzină pentru adăugarea focoaselor cu explozibil. La peste 8.000 de kilometri distanță, Ucraina consumă în doar 4 zile producția pe o lună a acestei uzine. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Rata de consum a munițiilor de către ucraineni e de câteva ori mai mare decât capacitatea noastră de producție.” Pentagonul plănuiește deja deschiderea unor noi uzine de armament în Texas dar și în Canada. Obiectivul este că, în doi ani, să producă de 5 ori mai multa muniție de artilerie decât în prezent, de două ori mai multe rachete antitanc Javelin și cu o trieime mai multe muniții pentru lansatoarele multiple Himars. Seth Jones, directorul programului internațional de securitate al CSIS: „Industria noastră de apărare încă este setată pentru timp de pace, nu de război.” Aceleași probleme cu bugetele și cantitatea le au și europenii. Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: „Trebuie să fie clar pentru țoață lumea. Nu ne vom putea atinge sarcinile cu bugetele actuale. Nu pentru a satisface atât nevoile naționale, cât și ale Alianței. Costa bani și, desi fiecare dintre noi am prefera să cheltuim banii pe altceva, realitatea e cum e și trebuie să ne adaptăm.” Apărarea și securitatea sunt subiectele care vor monopoliza și agenda Conferinţei de Securitate, care s-a deschis astăzi în capitala Bavariei. Participă invitați din 96 de țări, inclusiv Olaf Scholz, Emmanuel Macron, iar din Statele Unite - șeful diplomației, secretarul Apărării și vicepreședinta Kamala Harris.