Modifica setarile cookie
Toate categoriile

„Această reformă nu este un lux sau o plăcere”. Este declarația făcută de Macron, după decizia de a mări vârsta de pensionare

Your browser doesn't support HTML5 video.

Într-un interviu la Televiziunea Națională, președintele Macron a susținut cu fermitate dar și o anume sfidare față de protestele violente, decizia de a mări vârsta de pensionare, de la 62 la 64 de ani.

„Această reformă nu este un lux. Nu este o plăcere”, a spus președintele Franței. În ajunul unei noi zile de proteste și greve în toată țara, Macron a agitat spiritele cu o declarație percepută ca arogantă: „Mulţimea” manifestanţilor care se opune reformei pensionării „nu are legitimitate” în faţa „poporului care se exprimă prin aleşi”.

Spre comparație, în România vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani sau 62 de ani și două luni pentru femei, vârstă care va crește însă tot la 65, treptat, până în 2030. 

Macron a vorbit pentru prima dată de la escaladarea conflictului în legătură cu vârsta de pensionare

Emmanuel Macron a făcut primele sale comentarii publice de la escaladarea conflictului în legătură cu creșterea vârstei de pensionare, într-un interviu difuzat pe două dintre principalele canale TV franceze, miercuri, la ora prânzului.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Credeți că mă bucură să fac această reformă? Nu. Aș fi putut ascunde gunoiul sub preș? Da, poate... Astăzi avem 17 milioane de pensionari, în 2030 vor fi 20 de milioane. Credeți că putem continua cu aceleași reguli? Cu cât așteptăm mai mult, cu atât situația se va degrada mai mult. Această reformă era necesară, nu mă bucură, mi-ar fi plăcut să nu fiu nevoit s-o fac, dar m-am angajat s-o fac din simț de responsabilitate”.

Citește și
franta
Violențele stradale continuă în Franța, după ce moţiunea de cenzură împotriva guvernului a căzut la vot | VIDEO

Protestatarii sunt furioși mai ales că guvernul a făcut uz de puterile sale constituționale pentru a adopta reforma pensiilor, fără s-o supună unui vot în parlament. Totuși, guvernul președintelui Macron a supraviețuit după două moțiuni de cenzură înaintate de opoziție.

Mathilde Panot, deputată în Adunarea Națională a Franței: „Doamnă prim-ministru, veți ceda pentru că țineți cu dinții de nouă voturi, majoritatea cu care a fost respinsă moțiunea de neîncredere. Veți ceda, pentru că două treimi dintre francezi vă cer demisia”.

Sébastien Chenu, vicepreședinte al Adunării Naționale a Franței: „Fără îndoială, ați dovedit că puterea este în mâinile unui singur om, a unui concept, a unei ideologii”.

Fabien Roussel, deputat în Adunarea Națională a Franței: „Nu doar că târâți țara într-o criză profundă, dar ați ales să reduceți la tăcere disidența cu bastoane, reprimând sindicatele și folosind rechiziționarea muncitorilor”.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Nu urmăresc să fiu reales președinte. Nici nu am dreptul, din punct de vedere constituțional, dar între sondajele pe termen scurt și interesul general al țării, aleg interesul general al țării”.

Până acum au fost opt zile de greve și proteste la scară națională, și aproape de fiecare dată, protestele s-au încheiat cu violențe și ciocniri cu poliția, în mai multe orașe ale Franței. Tomberoanele cu deșeuri menajere, pe care gunoierii nu le mai ridică, au fost incendiate, și 13% dintre benzinăriile Franței au rămas fără carburant din cauza blocajelor la rafinării și marile depozite de petrol. În regiunea Bouches-du-Rhône din sud, aproape 50% din pompele de la benzinării au rămas fară carburant.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Sunt blocaje, violențe... Violența trebuie condamnată, iar blocajele trebuie ridicate, pentru că împiedică desfășurarea activității normale. De aceea am cerut guvernului să încerce maximul de negocieri și, apoi, să trecem la rechiziționare. Așa cum am procedat, de exemplu, cu gunoiul menajer în anumite orașe mari sau la rafinării”.

A noua rundă de greve și proteste naționale este anunțată pentru joi.

Decizia președintelui Macron de a se folosi de un amendament constituțional pentru a impune creșterea vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani, prelungind astfel perioada de contribuție la pensie, este considerată cel mai mare risc politic pe care și l-a asumat, de la mișcarea de protest așa-numită a „vestelor galbene”, în primul mandat la președinției sale, dar la acel moment, avea o majoritate solidă în parlament. Acum, însă, conduce un guvern minoritar, iar reforma vârstei de pensionare este foarte nepopulară în Franța.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult