Vladimir Putin pierde încet, dar sigur, aliați tradiționali. Cum s-a transformat în câteva luni sloganul „Brother” în „Rat”

Chipul lui Vladimir Putin desenat pe o clădire de la colțul unei străzi din Belgrad are ochii și gura acoperite cu vopsea roșie, poate o priveliște surprinzătoare într-o țară care este pro-Moscova. Dar prietenia dintre Serbia și Rusia este una din ce în ce mai incomodă.

Sloganul „Brat” – sau „Brother” (frate) – a fost modificat în „Rat” – în sârbă însemnând „Război”. Ceea ce a început ca o pictură murală care exprimă sprijinul pentru președintele rus arată acum ca un protest în timp ce acesta își intensifică campania militară în Ucraina.

Serbia s-a priceput la echilibrarea intereselor sale geopolitice și economice între est și vest, dar războiul a scos la iveală paradoxurile jongleriei politice și a ridicat întrebări la Belgrad cu privire la unde se află de fapt interesele țării în noua ordine mondială.

Președintele Aleksandar Vucic nu s-a alăturat eforturilor de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, totuși economia Serbiei depinde de blocul european pentru 60% din comerțul său, iar obiectivul declarat al guvernului – oricât de îndepărtat în acest moment – este să adere la UE în cele din urmă.

Citește și

Kievul a acuzat Moscova că pregăteşte o "deportare masivă" a locuitorilor din regiunile ocupate

Între timp, Serbia a curtat China, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, al căror președinte s-a oprit la Belgrad pe 10 octombrie pentru a se întâlni cu Vucic în drum spre discuțiile cu Putin la Sankt Petersburg.

Un sondaj realizat la câteva luni după ce Vucic a fost reales în aprilie a arătat că Putin a fost liderul mondial favorit pentru sârbi.

Serbia a devenit de atunci un refugiu pentru alte mii de ruși care fug de regim. Compania sa aeriană națională a menținut conexiuni cu Rusia, zburând de 14 ori pe săptămână către patru destinații.

Poziția țării, însă, a devenit incomodă pentru unii apropiați din cercul președintelui. Zorana Mihajlovic, viceprim-ministrul Serbiei, l-a învinuit pe Putin că a pus lumea „în pragul tragediei”. „Lumea se schimbă, situația geopolitică este diferită și trebuie să privim în viitor pentru a ne găsi locul”, a declarat Mihajlovic, o voce proeminentă în partidul lui Vucic, într-un interviu televizat pe 12 octombrie.

Pe scurt, a spus ea, este timpul ca Serbia să aleagă de partea cui este și să „definească poziția politică”.

În timp ce Serbia s-a alăturat condamnării invaziei lui Putin în voturile de la Națiunile Unite, optica, deocamdată, este că țara se află încă pe ”orbita” Rusiei.

Prietenia dintre cele două națiuni est-ortodoxe datează de secole înainte de a se răci în timpul perioadei sovietice. A fost reînviat în timpul destrămarii Iugoslaviei și apoi accelerat de intervenția NATO din 1999, care a pus capăt războiului din Kosovo.

Serbia se bazează pe sprijinul Moscovei pentru refuzul său de a recunoaște statulitatea Kosovo. Putin folosește Kosovo ca dovadă a ceea ce el numește duplicitate occidentală cu privire la războiul său din Ucraina.