Bugetul UE pe 7 ani, dezbătut vineri. Iohannis: ”Dacă vrem mai mult, trebui să plătim un pic mai mult”

România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Germania şi Franţa au avertizat la unison că tăierea fondurilor pentru anumite programe europene, după Brexit, ar putea dăuna luptei împotriva terorismului şi a imigraţiei ilegale.

Liderii europeni, cu excepţia Marii Britanii, s-au întâlnit pentru a decide soarta viitorului buget pe şapte ani al Uniunii pentru finanţarea politicilor comune, în condiţiile în care retragerea Londrei va face că numărul celor contribuie la buget să fie mai mic. Cu alte cuvinte, o lipsă de 10 miliarde de euro anual.

Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei: "Ne vom confruntăm cu o gaură în buget de 20%. Aşa că trebuie să decidem dacă mărim contribuţiile naţionale ori găsim noi resurse, poate noi taxe, ori tăiem din vechile programe. Toate astea sunt de discutat."

Germania, care este deja cel mai mare plătitor, a spus că ar fi dispusă să plătească mai mult, dar alte ţări, precum Olanda, au exclus acest scenariu, afirmând că o UE mai mică implică un buget mai mic.

Citește și

Statele UE vor trebui să dea mai mulţi bani la bugetul Uniunii după Brexit

În momentul sosirii la summit, preşedintele Iohannis a declarat că România este deschisă la majorarea contribuţiilor naţionale.

Klaus Iohannis, preşedintele României: "Dacă vrem mai mult,  trebuie să plătim un pic mai mult. Să ajungem de la 1% din PIB pentru aceste finanţări la ceva de ordinul 1,1 şi încă ceva. Vorbim de o creştere mică".

Tot vineri au început şi discuţiile cu privire la succesiunea lui Jean- Claude Juncker. Şefii de stat şi de guvern trebuie să decidă dacă acorda Parlamentului European un rol mai important în alegerea viitorului şef al Comisiei Europene.

Liderii au inceput să dezbată şi propunerea Parlamentului European de a reduce numărul de locuri din legislativ la 705, de la 751, după plecarea a 73 de parlamentari britanici.