VIDEO Efectele grave ale crizei climatice. Cum va arăta Pământul înghițit de ape, în viitor
Your browser doesn't support HTML5 video.
Un nou studiu întocmit de un grup de cercetare non-profit, Climate Central, arată că aproximativ 50 de mari orașe de coastă vor trebui să pună în aplicare măsuri de adaptare „fără precedent” pentru a preveni creșterea nivelului mării care ar putea duce la înghițirea celor mai populate zone.
Analiza făcută în colaborare cu Universitatea Princeton și Institutul Postam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, a dus la contraste vizuale izbitoare între lume așa cum o cunoaștem astăzi și viitorul nostru subacvatic, dacă planeta se va încălzi cu 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Oamenii de știință din domeniul climei au raportat, în august, faptul că temperatura planetei este deja cu 1,2 grade Celsius peste nivelurile respective. Temperaturile ar trebui să rămână sub 1,5 grade, spun ei, un prag critic pentru a evita cele mai grave efecte ale crizei climatice, scrie CNN.
Dar chiar și în cel mai optimist scenariu, unde emisiile globale de gaze cu efect de seră încep să scadă astăzi și sunt reduse până la zero net până în 2050, temperatura globală va crește în continuare peste pragul de 1,5 grade înainte de a scădea.
În scenarii mai puțin optimiste, în care emisiile continuă să urce dincolo de 2050, planeta ar putea ajunge la 3 grade încă din anii 2060 sau 2070, iar oceanele vor continua să crească timp de decenii dincolo de acestea înainte de a atinge nivelurile de vârf.
„Alegerile de astăzi ne vor stabili drumul”, a declarat Benjamin Strauss, om de știință și șef la Climate Central, dar și autor principal al raportului.
Cercetătorii Climate Central au folosit date globale referitoare la altitudini și populație pentru a analiza părți ale lumii care vor fi cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mării, care tind să fie concentrate în regiunea Asia-Pacific.
Micile națiuni insulare expuse riscului de „pierdere aproape totală” de pământ, potrivit raportului, și opt din primele 10 zone expuse creșterii nivelului mării se află în Asia, cu aproximativ 600 de milioane de oameni expuși la inundații în cadrul unui scenariu de încălzire de 3 grade.
Conform analizei Climate Central, China, India, Vietnam și Indonezia se află în primele cinci țări cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mării pe termen lung. Cercetătorii observă că acestea sunt și țări care au adăugat capacitate suplimentară de ardere a cărbunelui în ultimii ani.
În septembrie, un studiu publicat în revista Nature a constatat că aproape 60% din petrolul și gazele naturale rămase pe planetă și 90% din rezervele sale de cărbune ar trebui să rămână în pământ până în 2050 pentru a avea șanse mai mari de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Majoritatea regiunilor din întreaga lume trebuie să atingă vârful producției de combustibili fosili acum sau în următorul deceniu pentru a evita pragul climatic critic.
La Adunarea Generală a ONU din septembrie, China și-a făcut un angajament climatic major, fiind unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume: țara nu va mai construi proiecte noi de energie pe cărbune în străinătate.
Dacă planeta atinge 3 grade, Climate Central raportează că aproximativ 43 de milioane de oameni din China vor trăi pe uscat.
Cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, consecințele schimbărilor climatice se înrăutățesc. Chiar și limitând încălzirea la 1,5 grade, oamenii de știință spun că tipurile de vreme extremă pe care le-a trăit lumea în această vară vor deveni mai severe și mai frecvente.
Dincolo de 1,5 grade, sistemul climatic ar putea începe să pară de nerecunoscut.
Conform raportului Climate Central, aproximativ 385 de milioane de oameni trăiesc în prezent pe un teren care va fi inundat în cele din urmă de mare, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse.
Dacă încălzirea este limitată la 1,5 grade, creșterea nivelului mării ar afecta terenurile locuite de 510 milioane de oameni astăzi.
Dacă planeta atinge 3 grade, linia de maree ar putea pătrunde deasupra pământului în care trăiesc peste 800 de milioane de oameni, arată studiul.
Autorii notează în raport că un avertisment cheie în evaluarea lor este lipsa datelor globale privind apărarea costieră existentă, precum digurile, pentru a proiecta pe deplin expunerea la creșterea mării. Cu toate acestea, ei recunosc că, din cauza impacturilor observate astăzi cu evenimentele recente de inundații și valurile de furtună, orașele vor reorganiza probabil infrastructura pentru a evita agravarea impacturilor.
„Nivelurile mai ridicate de încălzire vor necesita apărări fără precedent la nivel global sau abandon în zeci de mari orașe de coastă din întreaga lume”, au scris autorii.
Dar infrastructura de coastă costă bani. Națiunile bogate precum Statele Unite și Regatul Unit ar putea permite aceste măsuri, dar națiunile cu venituri mici ar putea fi lăsate în urmă.
Și în timp ce multe națiuni insulare mici sunt înconjurate de mangrove și recife de corali care ar putea să-și protejeze terenurile de creșterea mării, temperaturile încălzite provoacă acidificarea oceanelor și alte forme de distrugere a mediului care amenință astfel de măsuri de apărare.
În primele două săptămâni ale lunii noiembrie, liderii mondiali se vor aduna la discuțiile climatice intermediate de ONU în Glasgow, Scoția. Aceștia vor discuta despre limitarea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și cuantumul finanțării națiunilor dezvoltate se vor angaja să ajute Sudul Global să se îndepărteze de combustibilii fosili și să se adapteze la impactul crizei climatice.
Dacă nu se iau măsuri îndrăznețe și rapide, evenimentele meteorologice extreme și creșterea nivelului mării, alimentate de schimbările climatice, vor umple din ce în ce mai mult viitorul Pământului. Oamenii de știință spun că planeta nu mai are timp pentru a evita aceste scenarii în cel mai rău caz.
„Liderii mondiali au o ocazie trecătoare de a ajuta sau de a trăda viitorul umanității cu acțiunile lor de astăzi asupra schimbărilor climatice”, a spus Strauss. „Această cercetare și imaginile create din aceasta ilustrează miza enormă din spatele discuțiilor climatice din Glasgow”.