Uniunea Europeană se abate de la plafonarea gazului rusesc. Documentul secret care demască planul Bruxelles-ului

Un proiect de regulament privind "instrumentul de urgență în domeniul energiei electrice", consultat de The Guardian, nu conține nici un plafon de preț pentru gazul rusesc, nici pentru gazul importat, după ce statele membre nu au reușit să ajungă la un acord asupra restricțiilor săptămâna trecută. Însă, Bruxelles-ul ar putea să ceară impozite exorbitante pe profiturile mari ale companiilor producătoare de combustibili fosili, cu un plafon separat pentru veniturile producătorilor de energie electrică cu emisii reduse de carbon.

Totodată, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, este așteptată să facă public planul european de combatere a creșterii prețurilor la electricitate, mai exact miercuri, atunci când va ține discursul său anual privind starea Uniunii.

Textul final ar putea suferi modificări, dar proiectul dezvăluie îndoielile Comisiei cu privire la obținerea unui sprijin suficient din partea statelor membre ale UE pentru opțiunea sa preferată de a impune un plafon pentru gazul rusesc, ca răspuns la ceea ce a numit "militarizarea aprovizionării de către Kremlin".

Statele membre ale UE care importă cantități mari de gaz din Rusia, printre care Ungaria, Slovacia și Austria, s-au pronunțat împotriva plafonării gazului rusesc, deoarece se tem că Kremlinul ar opri toate fluxurile de gaz, aruncând țările lor în recesiune.

Citește și

Gazprom a început să livreze Ungariei mai mult gaz decât era prevăzut în contract. Care este explicația

De partea cealaltă, președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat deja că va opri exporturile de energie către Europa dacă un astfel de plan va fi convenit.

Peste zece țări, printre care Franța și Polonia, ar dori să impună un plafon de preț pentru toate gazele importate, pe care îl consideră o modalitate mai bună de a limita creșterea prețurilor. Dar această măsură nu este pe placul Comisiei Europene, deoarece se teme că UE ar pierde în fața țărilor pregătite să plătească mai mult pe piața extrem de competitivă a gazelor naturale lichefiate.

Țările de Jos și Danemarca se tem de orice plafonare a prețurilor, în timp ce Germania se teme că o eventuală plafonare a prețurilor la gazele rusești ar crea controverse puternice.

În condițiile în care statele membre sunt în dezacord, Comisia, care este responsabilă de elaborarea propunerilor legislative ale UE, urmărește măsuri care să unească clubul celor 27 de state membre. Guvernele UE sunt în mare măsură de acord cu plafonarea prețului energiei electrice din surse cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi sursele regenerabile sau nucleare, și cu reciclarea acestor fonduri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.

Companiile de petrol și gaze naturale se vor confrunta cu un impozit mărit separat, descris ca fiind o "contribuție de solidaritate". În documentul care a făcut obiectul unei scurgeri de informații, Comisia estimează că profiturile companiilor din domeniul petrolului, gazelor și cărbunelui vor fi de cinci ori mai mari în 2022. Aceste profituri "excedentare" și "neașteptate", nu sunt rezultatul unor alegeri economice sau de investiții, susține Comisia, ci "evoluțiile imprevizibile de pe piețele energetice ca urmare a războiului ilegal în curs de desfășurare din Ucraina". În acest document, însă, nu este propusă nicio rată pentru taxa pe profitul excepțional.

De asemenea, statele membre sunt invitate să convină asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf, deși nu a fost propusă nicio cifră.

Europa s-a confruntat cu o creștere a prețurilor la gaze chiar înainte de războiul din Ucraina. Constrângerile în ceea ce privește aprovizionarea au fost agravate de vara secetoasă record din 2022, care a dus la creșterea cererii de aer condiționat, reducând în același timp energia hidroelectrică din râuri și rezervoare. Adăugând la presiune, jumătate din flota îmbătrânită de reactoare nucleare a Franței a fost forțată să se deconecteze din cauza unor probleme de siguranță, inversând rolul tradițional al țării de exportator de energie electrică către vecinii săi.