Modifica setarile cookie
Toate categoriile

UE cere evitarea ''crizelor de nervi'' în criza dintre Rusia şi Ucraina. Macron va vorbi la telefon cu Putin

Uniunea Europeană a cerut ''evitarea crizelor de nervi'' în criza dintre Rusia şi Ucraina şi a reacţiilor alarmiste, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, relatează AFP.

''Ştim foarte bine care este nivelul ameninţărilor şi modul în care să reacţionăm. Trebuie să evităm să ne jucăm cu nervii noştri şi reacţiile alarmiste care au chiar şi consecinţe financiare'', a avertizat el, la încheierea unei reuniuni cu miniştrii de externe din UE la care a participat prin videoconferinţă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Europenii au fost surprinşi de ''dramatizarea'' de către SUA a situaţiei din Ucraina cu anunţul unei invazii ruse ''în orice moment'' şi decizia de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

''Schimbul de opinii cu Antony Blinken a fost foarte util pentru a continua să se stabilească calea de urmat şi o coordonare foarte strânsă'', a subliniat Borrell.

''Nu cred că există ceva nou care să crească sentimentul de teamă de un atac imediat'', a spus el.

Citește și
Joe Biden
Criza din Ucraina. Ieșire nervoasă a președintelui Joe Biden: ”Idiotu' naibii!”

''Cred că există un acord complet între noi, între statele membre, pentru a spune că această măsură de precauţie (luată de Statele Unite) nu este necesară'', a adăugat el.

''Statele Unite vor răspunde acum în scris solicitărilor Rusiei. Am fost consultaţi cu privire la acest răspuns'', a menţionat şeful diplomaţiei UE.

''Dacă diplomaţia eşuează, suntem foarte avansaţi în pregătirea răspunsurilor la o eventuală agresiune rusă şi aceasta va fi cu siguranţă o acţiune rapidă şi hotărâtă, cu o puternică unitate, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci şi la nivel internaţional'', a dat asigurări responsabilul UE.

Macron îi va propune lui Putin o ''cale de dezescaladare''

Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune ''o cale de dezescaladare'' în criza ucraineană omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri,''în următoarele zile'', a anunţat luni Elysée, relatează AFP.

''Suntem îngrijoraţi, suntem şi foarte atenţi să nu provocăm ambiguitate, volatilitate suplimentară'', a adăugat preşedinţia franceză în plină escaladare între occidentali şi ruşi în jurul crizei. Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor avea o reuniune, miercuri, la Paris, cu privire la Ucraina, reuniune ce se va desfăşura la nivel de consilieri diplomatici, a precizat sursa citată.

Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina şi să nu meargă în zonele de frontieră din nordul şi estul ţării, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia vecină.

Spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Franţa nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

Macron: ''În caz de agresiune, răspunsul va fi acolo''

''Dacă ar fi o agresiune'' din partea Rusiei împotriva Ucrainei, ''riposta va fi acolo şi costul va fi foarte mare'', a avertizat marţi, la Berlin, preşedintele francez Emmanuel Macron, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.

''Pregătim în paralel reacţia comună şi riposta în caz de agresiune'', a subliniat preşedintele francez, după ce a afirmat că occidentalii sunt ''total uniţi'' şi au reluat apelul comun la dezescaladare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea vineri o convorbire telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin privind criza din Ucraina, după videoconferinţa dintre occidentali, de luni.

''Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin (...) pentru a face un bilanţ al întregii situaţii'', a declarat Emmanuel Macron în cadrul conferinţei de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz

Biden, pregătit să impună sancţiuni care îl vizează personal pe Vladimir Putin

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că este pregătit să impună sancţiuni care îl vizează personal pe Vladimir Putin dacă preşedintele rus va ataca Ucraina, relatează AFP.

Liderul de la Casa Albă a precizat că nu are ''nicio intenţie'' să trimită trupe americane sau NATO în Ucraina. ''Nu avem nicio intenţie să desfăşurăm forţe americane sau NATO în Ucraina'', a declarat el jurnaliştilor

Letonia acuză Rusia că evită controlul armamentului, prevăzut pentru săptămâna aceasta

Ministerul leton al Apărării a acuzat marţi Moscova că foloseşte pandemia ca "pretext" pentru a anula o inspecţie a armamentului prevăzută pentru săptămâna aceasta în vestul Rusiei, notează AFP.

Ofiţeri letoni urmau să se deplaseze în regiunile Briansk şi Smolensk pentru un control de rutină programat în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), din care Rusia face parte.

"Rusia a anulat o inspecţie de control a OSCE realizată de reprezentanţi letoni sub pretextul problemelor generate de pandemia de COVID-19", a declarat pe Twitter Ministerul Apărării din Letonia, o ţară baltică.

Pandemia, a subliniat el, "nu pare să fi afectat concentrarea de trupe ruse în apropierea frontierelor Ucrainei".

Potrivit responsabililor occidentali, Moscova a desfăşurat acolo peste 100.000 de militari aduşi din diferite regiuni ruseşti. Statele Unite şi aliaţii săi europeni suspectează Rusia că pregăteşte o invazie a Ucrainei, o fostă republică sovietică care aspiră să adere la UE şi NATO.

Moscova nu a reacţionat la acuzaţiile Letoniei. Dar un responsabil din Ministerul Apărării, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat pentru AFP că "întreaga Europă" a "anulat inspecţii" din cauza COVID-19.

Din partea OSCE, un purtător de cuvânt a confirmat că "majoritatea statelor participante" au "amânat activităţile de verificare la începutul pandemiei", dar, a adăugat el, "începând cu 2021, mai mult de jumătate" dintre ele le-au reluat luând măsuri de securitate.

Ţinând cont de sistemul de comunicare adoptat între statele în cauză, OSCE nu este în măsură să comenteze inspecţiile, a precizat această organizaţie.

Aceste verificări sunt efectuate în temeiul unui acord din 2011 numit "Documentul de la Viena privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii". Ele trebuie să promoveze încrederea, transparenţa şi predictibilitatea activităţilor militare, inclusiv prin notificări privind manevrele şi schimbul de alte informaţii militare, mai scrie AFP.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult