Trei ostatice israeliene acuză Guvernul Netanyahu că nu este interesat de soarta persoanelor pe care Hamas le ține captive
Două dintre aceste femei, Karina Ariev şi Daniella Gilboa, se prezintă ca fiind femei militar în vârstă de 19 ani, scrie News.ro.
Cea de a treia femeie, Doron Steinbrecher, este o civilă în vârstă de 30 de ani.
Ele au fost identificate de AFP ca ostatice luate în atacul Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie şi ţinute în enclavă.
Toate spun că au fost ţinute ostatice 107 zile, ceea ce indică faptul că înregistrarea a fost realizată duminica trecută, la 21 ianuarie.
În această înregistrare video, de aproape cinci minute, cele trei femei apar pe rând.
Pe un fundal gri, ele acuză, pe rând, în ebraică, Guvernul israelian de faptul că nu este interesat de soarta lor, iar apoiapar împreună şi cer să se întoarcă acasă imediat.
Luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins orice acord cu Hamasul în vederea unei eliberări a ostaticilor ţinuţi în continuare în Fâşia Gaza. El aprecia că Hamas nu a făcut o „propunere reală”.
104 ostatici, reținuți de HamasÎn atacul de la 7 octombrie, 250 de persoane au fost răpite şi conduse în Fâşia Gaza, potrivit autorităţilor israeliene.
Aproximativ 100 de ostatici au fost eliberaţi la sfârşitul lui noiembrieîn achimbul eliberării unor deţinuţi palestinieni din Israel într-un armistiţiu.
Alţi 104 ostatici ar fi reţinuşi în continuare de hamas, iar 28 de ostatici ar fi morţi.
Joi, Ministerul francez de Externe a anunţat că a identificat un al 42-lea francez ucisîn Israel în atacul de la 7 octombrie.
„Am aflat recent că un binaţional, despre care nu ştiam că are cetăţenie franceză, se află între victime”, anunţa un purtător de cuvânt al Quai d'Orsay, care nu a oferit nicio informaţie despre vârsta victimei sau circumstanţele morţii.
Trei francezi sunt în continuare ostatici în Fâşia Gaza.
Această difuzare a avut loc vineri, la doar câteva ore după ce Curtea Internţaională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă jurisdicţie ONU, a cerut Israelului într-o decizie „să prevină şi să pedepsească incitarea directă şi publică la comiterea unui genocid”.
CIJ, care a fost sesizată de către Africa de Sud, a autorizat un acces umanitar în Fâşia Gaza.
Curtea nu a evocat, însă, niciun armistiţiu.