Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Concluziile summit-ului NATO din Bruxelles. La final, Trump s-a lăudat că este ”un geniu stabil”

Your browser doesn't support HTML5 video.

În timp ce Donald Trump și Jim Mattis dau asigurări că poziția SUA la summitul NATO a fost una de succes, astfel că Alianța a devenit „mai puternică” prin angajamentelor asumate pentru apărarea comună, mai mulți lideri susțin contrariul.

În ciuda tensiunilor care au dominat summitul NATO de la Bruxelles, președintele Statelor Unite a lăudat aliații că au făcut „un progres extraordinar” în ceea ce privește creșterea cheltuielilor de apărare, asumându-și victoria.

„Angajamentul Statelor Unite față de NATO este foarte puternic, rămâne foarte puternic. A fost incredibil să văd că toată lumea este dispusă să investească în apărare, să aloce sume suplimentare. A fost incredibil să văd atmosfera din acea sală”, le-a spus Trump reporterilor joi.

Mai mult de atât, Trump a precizat că liderii NATO au fost cu toții de acord să crească bugetul de apărare cu cel puțin 33 de miliarde.

Citește și
vladimir putin
NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Republica Moldova

„Cred că NATO e mult mai puternică acum decât era în urmă cu două zile. Cred că multe țări membre ale Alianței nu făceau ceea ce trebuiau să facă și noi făceam deja mult mai mult decât trebuia să facem. Sincer, am cărat prea mult din această povară. De aceea ar trebui să fim cu toții părtași. Am avut o întrevedere fantastică în cele din urmă. Germania a decis creșterea substanțială a cheltuielilor”, a mai spus el.

Trump se descrie drept „un geniu foarte stabil”

Astfel, președintele american a conchis că este „foarte, foarte mulțumit” că toți aliații s-au angajat să-și majoreze „substanțial” bugetul apărării, vorbind chiar de niveluri „nemaiîntâlnite”. Potrivit acestuia, obiectivul pentru perioaoda următoare va fi acela de a trece de alocarea a 2% din PIB, subliniind că „4% este cifra potrivită.”

Liderul de la Casa Albă a mers până într-atât încât să se descrie drept „un geniu foarte stabil”.

La rândul său, secretarul Apărării, Jim Mattis, a susținut că Alianța Nord-Atlantică a este mai puternică după cele două zile de discuții, datorită reformelor şi angajamentelor asumate de aliaţi faţă de apărarea lor comună, potrivit Reuters. Întrebat despre angajamentul Statelor Unite faţă de NATO, Jim Mattis a declarat că este „exact aşa cum l-a descris preşedintele: 100% angajate faţă de NATO.”

Victoria lui Trump, incertă

În tot acest timp, victoria asumată de Trump este incertă, în contextul în care liderii din NATO au refuzat să precizeze, în termeni clari, dacă aliații s-au angajat să crească cheltuielile de apărare ale Alianței la 4%, vorbind în termeni vagi despre angajamentele asumate în acest sens. 

Un diplomat NATO de rang înalt a declarat, pentru CNN, după încheierea summitului de la Bruxelles, că țările membre nu au fost de acord cu propunerea președintelui american de a aloca 4% din PIB pentru apărare, ci liderii și-au „reconfirmat angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare până în 2024, obiectiv care era stabilit de dinainte.”

Și premierul canadian, Justin Trudeau, a vorbit despre acest subiect. Întrebat dacă țara sa și alți aliați vor cheltui mai mult pentru apărare, Trudeau a spus că autoritățile canadiene rămân angajate să crească cheltuieile militare în conformitate cu înțelegerea de la summitul NATO din 2014, adică alocarea a 2% din PIB până în 2024.

În acest context, un jurnalist l-a întrebat: „Așadar, ceea ce a spus președintele Trump astăzi este greșit?”

Premierul Canadei a răspuns: „În declarația de ieri ne-am arătat angajamentul asumat prin acordul din Țara Galilor și puteți verifica de trei ori informațiile de acolo, care prevăd cheltuieli de 2%”, a răspuns Trudeau.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a respins aceste informații, precizând: „A fost publicat ieri un comunicat foarte detaliat și vă invit să îl citiți. În el sunt trecute măsurile aprobate de toate statele membre. Documentul e clar, reafirmă angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru Apărare până în 2024. Asta e tot”, a spus el.

O poziție similară a avut și premierul italian Giuseppe Conte, care a declarat că aliații și-au reafirmat angajamentul de a respecta acordul din 2014.

„Italia a moștenit angajamente de creștere a cheltuielilor de apărare, angajamente pe care nu le-am modificat, deci nu vom crește aceste cheltuieli. În ceea ce ne privește, astăzi nu am decis să oferim contribuții suplimentare față de cele pe care le-am decis în urmă cu ceva timp”, a spus Conte, referindu-se, asemenea celorlalți lideri, la înțelegerea la care aliații au ajuns în urma summitului din 2014, scrie New York Times.

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel a vorbit în termeni vagi despre concluziile summitului de la Bruxelles. Astfel, ea a precizat că Germania ia în considerare alocarea unor cheltuieli suplimentare pentru Apărare, dar nu a vorbit și despre asumarea unor noi angajamente.

„Pot doar să rezum care este rezultatul: un angajament clar al tuturor faţă de NATO şi o disponibilitate clară a tuturor de a contribui în faţa situaţiilor de securitate schimbătoare”, a spus ea.

Și președintele României, Klaus Iohannis, a adresat acest subiect într-o conferință de presă, precizând că aliații s-au angajat să cheltuiască „un pic mai mult”, pentru a face NATO mai puternică.

„Ne-am despărţit cu înţelegerea clară că NATO este unită, unică, cea mai puternică alianţă militară care a existat pe Pământ şi că mergem împreună mai departe, dar împreună ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult pentru a face NATO şi mai puternică, inclusiv Germania (...) La momentul potrivit vom fi deschişi la o discuţie pe cheltuielile pentru Apărare. Este o discuţie complicată în condiţiile în care toate sectoarele cer bani (...) Avem aliaţi care şi în ziua de astăzi au bugete sub 1% din PIB pentru apărare. Atunci, pe bună dreptate, s-a pus la modul foarte apăsat în discuţie ceea ce am numit noi împărţirea sarcinilor sau a contribuţiilor (...) Am ajuns la concluzii optimiste. Mai mulţi aliaţi care încă sunt destul de departe de 2% s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare, s-au angajat să ajungă cât mai repede la 2%, nu vreau să intru în detalii pentru că aceste anunţuri trebuie să le facă fiecare stat în parte. Pentru România anunţul este simplu - noi suntem la 2% şi ne menţinem acest nivel. S-a discutat, fără însă să se ia o decizie, să încercăm în perspectivă să mergem mai departe şi probabil la următoarele summituri NATO vom avea o abordare care încearcă să treacă peste nivelul de 2%", a spus președintele Klaus Iohannis.

A amenințat SUA cu ieșirea din Alianța Nord-Atantică?

Un alt subiect ce a cauzat controverse, în ultima zi a summitului, a fost o sugestie a președintelui american Donald Trump că SUA ar putea ieși din NATO. Cu toate acestea, liderul francez Emmanuel Macron a intervenit la scurt timp, contrazicând afirmațiile liderului de la Casa Albă.

Potrivit unor diplomați NATO, Donald Trump ar fi amenințat aliații cu „consecințe grave”, dacă nu sunt de acord cu creșterea bugetului pentru apărare, notează Politico. Astfel, președintele american a afirmat că „posibil poate (să renunțe la NATO), însă că nu este necesar.”

„S-au comportat astăzi cum n-au mai făcut-o înainte”, a mai spus Trump.

Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Trump nu a spus niciodată că intenţionează să se retragă din NATO.

„Uneori, mesajele de pe Twitter sunt mai importante decât ceea ce se negociază. Președintele Trump n-a amenințat în niciun moment, în public sau în privat, cu retragerea Statelor Unite din NATO”, a spus el.

Concluziile secretarului general al NATO, enunțate în termeni vagi

Chestionat cu privire la concluziile summitului, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a mulțumit să precizeze că a fost „un summit bun, pentru că s-a ajuns la concluzii” și la un acord că „Aliații sunt mai puternici împreună și că este nevoie de o împărțire corectă a îndatoririlor”, scrie CNN.

„Am avut o discuţie foarte sinceră şi deschisă... Acea discuţie a făcut NATO mai puternic. A creat un nou sens al urgenţei. Faptul că am avut această discuţie deschisă a indicat clar că ne vom intensifica eforturile şi arată că un mesaj clar din partea preşedintelui Trump are un impact (...) Toţi aliaţii s-au angajat să sporească substanţial această sumă. Astfel că ne întărim cum nu s-a mai întâmplat până acum, permiţând SUA să-şi diminueze cheltuielile (...) M-am aşteptat la discuţii sincere privind împărţirea sarcinii şi aceasta este exact ceea ce am obţinut'', a spus secretarul general al NATO.

Rusia ar putea avea de câștigat de pe urma discordiei dintre Trump și ceilalți aliați

Prin atitudinea președintelui american Donald Trump de la summitul NATO de la Bruxelles, el n-a dat niciun semn că percepe alianța ca pe o metodă prin care să proiecteze puterea Americii în lume și că ar vrea să consolideze democrația sau că vrea să impună presiuni Rusiei. În schimb, el a dorit mai mult să obțină un fel de „contract”, prin care aliații să fie nevoiți să plătească mai mult pentru „privilegiul de a fi prietenii Americii”, scrie CNN.

„A părut că președintele a tratat aliații NATO cu dispreț. Este important să nu normalizăm o astfel de atitudine. Este primul președinte de la Harry Truman care nu vede NATO ca pe un element central al intereselor de securitate națională ale Americii”, a explicat fostul ambasador american la NATO, Nicholas Burns.

Prin atacurile lansate la adresa unor state membre NATO, Donald Trump pare să-i facă treaba președintelui rus Vladimir Putin, aceea de a stârni discordie în sânul alianței transatlantice, mai ales în contextul în care la începutul săptămânii viitoare Trump urmează să se întâlnească cu Putin la Helsinki. În contextul în care Donal Trump este cel mai important lider din Alianță, el ar trebui să fie cel care stabilește direcția pe care NATO o ia cu privire la atitudinea față de Rusia. Însă în conferința de presă de miercuri, Trump a părut să nu invoce rolul Alianței în a se asigura că Europa este în siguranță, ferită de amenințarea rușilor.

„Mă face să cred că fie n-a înțeles scopul fundamental al NATO, fie îl respinge. Primul secretar general al NATO a spus că scopul Alianței este să țină Uniunea Sovietică în afara Europei și să păstreze aproape americanii. Președintele pare să se fi îndepărtat de la această filosofie și că vrea să se apropie de ruși”, a explicat David Priess, fost ofițer CIA și comentator politic.

În declarația finală a summitului de la Bruxelles, liderii statelor membre NATO au cerut Rusiei să-și retragă trupele din Republica Moldova și „să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria”.

 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult