SUA anunţă noi rachete după ”moartea” tratatului nuclear. Ce implicații are pentru România
Your browser doesn't support HTML5 video.
"Acum că ne-am retras, ministerul apărării va continua să dezvolte pe deplin aceste rachete convenţionale sol-aer ca răspuns preventiv la acţiunile Rusiei" a explicat oficialul american.
Mark Esper a precizat că americanii au început să realizeze cercetări începând din 2017 în legătură cu aceste sisteme de rachete, menţinându-se însă în limitele trasate de tratatul INF, ce datează din perioada războiului rece.
Aceste cercetări reprezintă un răspuns la nerespectarea de către Rusia a tratatului INF , după cum acuză Washingtonul. Conform precizărilor ministrului american al apărării, cercetările s-au concentrat asupra sistemelor de rachete "mobile, convenţionale, sol-aer, de croazieră şi balistice".
Mark Esper a pus pe seama Rusiei responsabilitatea încetării INF. El a acuzat Moscova de "violări constante şi repetate ale tratatului timp de mai mulţi ani şi în timpul mai multor administraţii prezidenţiale" americane.
"Faptele sunt clare. Federaţia Rusă produce şi desfăşoară o capacitate ofensivă interzisă prin tratatul INF", a adăugat Esper.
"Aşa cum afirmă secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, poziţia Alianţei este unitară şi clară: Rusia a încălcat tratatul INF, nu SUA", a ţinut să sublinieze şeful Pentagonului.
Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare interzicea utilizarea rachetelor cu capacitatea nucleară având o raza de acţiune intermediară cuprinsă între 500 şi 5.500 km.
Cursa înarmărilor între Rusia, China și SUA, relansată.Statele Unite și Rusia au anunțat vineri, aproape simultan, retragerea din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru acest deznodământ care, potrivit experților, va relansa cursa înarmărilor.
Înțelegerea, încheiată spre sfârșitul Războiului Rece, a silit cele două superputeri nucleare să renunțe la rachetele cu raza între 500 și 5.500 de kilometri. "Moartea" tratatului are implicații și pentru scutul american anti-rachetă de la Deveselu, întrucât elimină restricții importante.
Anunțul retragerii oficiale a celor două ţări din Tratatul, semnat în 1987 de Mihail Gorbaciov şi Ronald Reagan, nu constituie o surpriză. După șase luni de dialog al surzilor și acuzații reciproce, cele două state au lăsat - în mod convenabil, observă experţii - să expire ultimatumul lansat de administrația Trump în februarie.
Tratatul, considerat garanţia securităţii europene timp de decenii, i-a silit pe americani şi pe sovietici să elimine rachetele de croazieră cu o rază cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. Pactul bilateral emblematic a permis eliminarea rachetelor rusești SS20 și americane Pershing, amplasate în Europa.
Însă, în 2017, americanii au acuzat Rusia că încalca acordul prin testarea şi desfăşurarea în secret a unor rachete cu raza medie, care pot atinge Europa. Mike Pompeo: "Nu mai putem fi restricţionaţi de acest tratat în timp ce Rusia îi încalcă prevederile cu neruşinare.”
John Bolton, consilier în Securitate Națională: "Ameninţarea nu este retragerea SUA din Tratat, ci faptul că rachetele ruseşti au fost deja amplasate"
Şi dacă tot nu mai sunt constrânşi de înţelegere, americanii se pregătesc să testeze un nou tip de rachetă non-nucleară, concepută anume pentru a ţine piept Rusiei în Europa. Potrivit americanilor, dacă tensiunile ar scăpa de sub control, ţintele Rusiei vor include porturi şi oraşe europene.
Comentatorii observă, de altfel, ca "moartea" tratatului INF are şi certe avantaje pentru americani. Pentagonul este acum liber să-și modernizeze arsenalul pentru a contracara China, care încearcă să-și afirme supremația militară în Asia.