Soldații europeni fug de armată. Aliații NATO, gata să introducă serviciul militar obligatoriu
Galerie foto
În prezent, în Europa, nu mai este vorba despre recrutarea de noi soldați, ci de convingerea celor deja înrolați să nu renunțe.
Săptămâna aceasta, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a prezentat un plan de păstrare a personalului de specialitate pentru a-i stimula pe militari să rămână în uniformă.
Aceast gest vine la câteva zile după ce un raport anual prezentat Parlamentului Germaniei a arătat că, în 2023, circa 1.537 de soldați au părăsit Bundeswehr-ul (armata germană - n.r.), reducându-l la 181.514 persoane, informează publicația POLITICO.
"Aceste conversații există acum în toate capitalele, în toate democrațiile care au armate profesioniste fără recrutare", a declarat Lecornu luni, menționând Marea Britanie și Statele Unite.
"La reuniunile NATO, putem vorbi despre echipamente, dar acum vorbim și despre... nivelul de retenție", a adăugat el.
În timp ce Europa se regrupează ca reacție la războiul din Ucraina, țări precum Croația se gândesc să readucă recrutarea. Altele, precum Danemarca, intenționează să o extindă pentru a include și femeile. Germania a renunțat la conscripție în 2011, dar, având în vedere că mulți dintre militarii care îmbătrânesc au ieșit din serviciu, există discuții reînnoite cu privire la reintroducerea unui fel de sistem de serviciu național.
„Pentru țările care se bazează pe armate profesioniste, provocarea este de a face forțele armate atractive - un lucru dificil de realizat în vremuri de șomaj scăzut, de concurență acerbă din partea sectorului privat și de utilizare pe scară largă a muncii la distanță”, mai notează sursa citată.
În Franța, militarii rămân în armată în medie cu un an mai puțin decât înainte. În Marea Britanie, a existat un deficit anual de angajare de 1.100 de soldați - echivalentul a două batalioane de infanterie - chiar dacă guvernul a contractat recrutarea cu firma privată Capita.
O armată atractivă: salarii mai mari, pensii pe măsurăBineînțeles, banii joacă un rol important în a-i face pe oameni să rămână. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez constă în creșterea pensiilor prin integrarea bonusurilor. De asemenea, salariile sunt majorate. Dar problema este că condițiile de serviciu nu sunt atât de atractive, cu ore suplimentare cronice, absențe de luni de zile de la domiciliu și perioade de recuperare ratate, lucruri obișnuite.
"Problema nu este de recrutare, ci de păstrare, trebuie să păstrăm și familiile", a declarat amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale ale Marinei americane, la o conferință la Paris la începutul acestui an.
În Polonia, noul guvern a anunțat la începutul acestui an creșteri salariale de aproximativ 20% în încercarea de a păstra trupele. Salariul minim lunar pentru un soldat crește de la 4.960 złoty (1.150 de euro) la 6.000 złoty. Ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari în 2015 la 215.000 în acest an.
Liderii Franței se gândesc serios să includă un ajutor pentru găsirea unei locuințe și accesul la asigurare medical și îngrijire a copiilor. "Aș prefera să am mai puține recrutări pentru a îmbunătăți retenția, decât să mergem pe o recrutare în care numărul de persoane reținute să scadă constant", a declarat Lecornu.
În Germania, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării naționale, guvernul dorește să ajungă la 203.000 de membri ai forțelor armate până la începutul anilor 2030, însă recrutările cresc din ce în ce mai greu.
Legislația adoptată anul trecut încearcă să facă condițiile mai atractive, inclusiv prin acordarea unui sprijin mai mare pentru îngrijirea copiilor și creșterea pensiilor de retragere.