Rosalynn Carter, la masă cu Elena Ceaușescu. Legăturile subliminale ale întâlnirii dintre soții lor | FOTO

Galerie foto

La vizita din 1978, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost întâmpinați de președintele american de la vremea aceea, Jimmy Carter, și Prima Doamnă a SUA, Rosalynn Carter. Soții Ceaușescu, cu toate că erau reprezentanții unui stat comunist, au fost primiți cu onoruri la Casa Albă.

„Poporul Statelor Unite este onorat să aibă ca oaspete un mare lider al unei mari țări. Președintele Ceaușescu vine din România împreună cu soția sa, Elena, și este o mare plăcere personală pentru mine, în numele țării noastre, să le urez bun venit. Aceasta este cea de-a patra vizită a președintelui Ceaușescu în Statele Unite, iar predecesorii mei s-au onorat să viziteze națiunea română. Este corect să spunem că, în ultimii 10 ani sau mai mult, relațiile de prietenie dintre Statele Unite și România au crescut și s-au îmbunătățit rapid, spre satisfacția și în beneficiul poporului nostru”, este mesajul transmis de președintele SUA cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Statele Unite, conform presidency.ucsb.edu.

The Times scria în ediția tipărită din data de 11 aprilie 1978 că „președintele Nicolae Ceaușescu al României a venit la Casa Albă pentru a patra oară în opt ani, cu intenția de a cultiva o relație cu Statele Unite care a devenit esențială pentru politica externă independentă a țării sale”.

Președintele Carter a luat act de acest lucru în discursul de bun venit, spunând că el și președintele Ceaușescu „împărtășesc convingeri comune".

„Credem într-o suveranitate națională puternică. Credem în păstrarea independenței națiunilor noastre”, a spus președintele SUA.

În răspunsul său, Ceaușescu, „a cărui țară a dus o politică de independență limitată în cadrul blocului sovietic din 1963”, conform The Times, a subliniat că este dornic să întrețină și să dezvolte relații de prietenie și cooperare cu Statele Unite.

„Astfel de remarci subliniază nevoia văzută de România, mărginită pe trei laturi de țări din blocul sovietic, de a reafirma din nou și din nou sprijinul pe care îl are din partea lumii exterioare pentru politica sa de independență. Îmbunătățirea relațiilor a fost menționată, de asemenea. În afară de această nevoie, relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit constant, după cum au remarcat ambii președinți, într-o serie de domenii, pe parcursul celor 13 ani de guvernare ai domnului Ceaușescu”, scria The Times.

Cei doi lideri au remarcat în discursurile lor de pe peluza Casei Albe că schimburile comerciale au crescut de peste zece ori, de la un volum bidirecțional de aproximativ 40 de milioane de dolari în 1969, la 493 de milioane de dolari în 1977. O parte din această creștere a rezultat din acordarea de preferințe tarifare României de către Administrația Ford cu doi ani în urmă.

Carter a declarat că se așteaptă ca volumul schimburilor „să se dubleze în următorii trei ani", ceea ce indică faptul că privea cu ochi buni solicitările României pentru alte concesii comerciale.

De asemenea, Carter a adus un omagiu recordului domnului Ceaușescu în domeniul drepturilor omului, președintele SUA fiind oarecum în dezacord cu membrii Congresului care considerau la vremea respectivă că guvernul român a tras de timp în ceea ce privește acordarea permisiunii de emigrare românilor care doresc să părăsească țara, inclusiv a evreilor.

La acel moment reprezentantul Clarence D. Long, democrat din Maryland, a anunțat că, prin mijlocirea Ambasadei României, a obținut acordarea de vize de emigrare pentru mai mulți români și evrei. În același timp, democratul a emis și o declarație în care a criticat România pentru că a împiedicat acordarea permisiunii de emigrare pentru peste 100 de persoane.

Vizita lui Nicolae Ceaușescu de la Casa Albă, deși de rutină, subliniază un aspect puțin observat al politicii externe a președintelui Carter: administrația sa a reușit să îmbunătățească relațiile cu aproape toate țările est-europene într-o perioadă în care relațiile Washingtonului cu Uniunea Sovietică s-au deteriorat constant.

Soții Ceaușescu, la masă cu președintele american și cu Prima Doamnă a SUA

Cum a fost prezentată în presa din România vizita oficială a soților Ceaușescu în SUA

Între 12 și 17 aprilie 1978, ziarul Scînteia a publicat în fiecare zi informații despre evenimentele din timpul vizitei oficiale. Poporul român era la curent cu ce se petrece în afara țării, conform Historia. Vineri, 14 aprilie, ziarul adaugă în publicația sa, paragrafe din discursurile susținute de președintele român și cel american.

„Convorbirile cu președintele Jimmy Carter vor pune în continuare bazele unei colaborări în interesul comun al popoarelor noastre, pentru o lume mai dreaptă și mai bună, în care fiecare popor să-și poată consacra forțele fericirii, bunăstării și libertății. De asemenea, președintele Jimmy a afirmat: Este de mare folos pentru mine, ca președinte, să am prilejul de a mă consulta cu un conducător național și internațional de talia oaspetelui nostru, președintele Nicolae Ceaușescu. Influența sa pe arena internațională, ca lider al României”, este discursul lui Nicolae Ceaușescu apărut în ziarul Scânteia, în anul 1978.

Ceaușescu a cedat nervos în vizita din SUA

Liderul comunist ar fi cedat nervos în timpul vizitei din 1978 din Statele Unite, în urma unei demonstrații a emigranților români anticomuniști din New York. Acesta ar fi fost momentul în care Nicolae Ceaușescu s-ar fi enervat și ar fi vrut să se întoarcă de urgență acasă, în România.

„Între 12 și 17 aprilie 1978, Ceaușescu a efectuat ultima lui călătorie în Statele Unite. Vizita a fost descrisă cu lux de amănunte de Ion Mihai Pacepa, care l-a însoțit cu această ocazie pe secretarul general. În timpul vizitei a fost semnată o declarație comună a celor doi președinți, delega ia română a vizitat și câteva întreprinderi industriale din diferite regiuni ale țării. Evenimentul cel mai important din cursul vizitei a fost însă demonstrația emigranților români anticomuniști din New York. A fost momentul în care Ceaușescu a cedat nervos. Pe 16 aprilie a anunțat că se întoarce imediat în țară și a cerut ca avionul să-i fie pregătit pentru plecare. Pentru ziua următoare erau însă planificate întâlniri cu reprezentanții unor organizații evreiești și cu oameni de afaceri. Ambasadorul R.S.R. la Washington, Nicolae M. Nicolae, s-a dus imediat la Ceaușescu să-l convingă să renunțe la această decizie. Astfel încât, în cele din urmă, conducătorul român s-a răzgândit și și-a continuat vizita, dar impresia neplăcută a rămas. Relațiile dintre București și Washington n-au mai ajuns niciodată atât de bune ca în perioada 1969-1978” - ADAM, Burakowscki; Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989, [Trad. Vasile Moga], Iași, Editura Polirom, 2011, p.319.

Rolul lui Rosalynn Carter ca Primă Doamnă a Statelor Unite

Rosalynn Carter, care în calitate de primă doamnă a lucrat neobosit pentru diverse cauze umanitare, a murit la vârsta de 96 de ani.

Rosalynn Carter a murit liniștită, alături de familie, în locuința sa din Plains, Georgia.

„Rosalynn a fost partenerul meu egal în tot ceea ce am realizat vreodată. Ea mi-a oferit îndrumări înțelepte și încurajări atunci când am avut nevoie. Atâta timp cât Rosalynn a fost pe lume, am știut întotdeauna că cineva m-a iubit și m-a susținut", a declarat soțul ei, fostul președinte Jimmy Carter.

Soții Carter au redefinit și au revoluționat funcția de post-președinte și, prin eforturile lor comune, s-au ocupat de pacea mondială și de drepturile omului în numele Centrului Carter, o organizație neguvernamentală cu sediul în Atlanta, fondată pentru „a face pace, a lupta împotriva bolilor și a construi speranță", conform CNN.

Fostul președinte George W. Bush și fosta primă doamnă Laura Bush au lăudat-o pe Rosalynn Carter, spunând că este „o femeie demnă și puternică".

„Nu a existat un susținător mai mare al președintelui Carter, iar parteneriatul lor a fost un exemplu minunat de loialitate și fidelitate. Ea lasă în urmă o moștenire importantă prin activitatea sa de destigmatizare a sănătății mintale. Ne alăturăm concetățenilor noștri în a transmite condoleanțe președintelui Carter și familiei lor", au transmis soții Bush.

Jimmy Carter a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2002. După ce au plecat de la Casa Albă, soții Carter au călătorit în întreaga lume pentru a-și susține cauzele, inclusiv în Cuba, Sudan și Coreea de Nord. Cei doi au monitorizat alegeri și au lucrat pentru eradicarea bolii viermelui de Guineea și a altor boli tropicale neglijate. 

„Centrul Carter este o moștenire comună. Ea a fost acolo săpând latrine chiar lângă el", a declarat prietena familiei Carter, Jill Stuckey, lider la Biserica Baptistă Maranatha.

Cea mai durabilă moștenire individuală a lui Rosalynn Carter este reprezentată de eforturile sale de a diminua stigmatul legat de persoanele cu boli mintale. Ea și-a dedicat timpul Institutului Rosalynn Carter pentru îngrijitori din cadrul Georgia Southwestern State University, pentru a ajuta familiile și îngrijitorii profesioniști care trăiesc cu dizabilități și boli.

În 1999, președintele de atunci, Bill Clinton, le-a acordat soților Carter medalia prezidențială a libertății, cea mai înaltă distincție civilă a țării. Clinton a spus că soții Carter „au făcut mai multe lucruri bune pentru mai mulți oameni din mai multe locuri decât orice alt cuplu de pe Pământ".