Criza din Ucraina. Reacția Rusiei după ce SUA au decis să trimită trupe în Europa de Est, inclusiv în România

Galerie foto

Citește în acest articol:

►Pentagonul confirmă că SUA trimit soldați în România

►Documente secrete: Statele Unite şi NATO sunt dispuse să nu amplaseze rachete Tomahawk în România și Polonia

►Drapelele unor ţări, printre care SUA şi Regatul Unit, expuse în forul legislativ de către parlamentari

►Rusia are medici şi spitale de campanie la frontiera cu Ucraina, potrivit SUA

UPDATE 22.43 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, miercuri, că România poate conta pe Franţa, ţara sa fiind "mândră" că este alături de români în contextul actualelor provocări de securitate.

Le Drian a susţinut o declaraţie de presă alături de omologul său, Bogdan Aurescu, înaintea consultărilor politice.

"În contextul provocărilor tot mai numeroase din Europa şi de la frontierele sale, suntem fericiţi că putem conta pe un partener atât de încredere precum România", a afirmat şeful diplomaţiei de la Paris.

El a menţionat că "printre aceste provocări cărora trebuie să le facă faţă UE, dar şi NATO sunt, bineînţeles, tensiunile provocate de Rusia, în vecinătatea estică a Uniunii". "Prioritatea noastră pe termen scurt este dezescaladarea tensiunilor", a subliniat Le Drian, adăugând că, în acest sens, este nevoie de "fermitate", conform Agerpres. 

"Suntem mândri că suntem alături de dumneavoastră în contextul degradării mediului nostru de securitate la frontierele dumneavoastră, care sunt şi frontierele noastre, frontierele Uniunii", a spus ministrul francez.

UPDATE 22.36 Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va discuta la telefon cu Joe Biden despre criza din Ucraina în următoarele ore și nu a exclus să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin în Rusia pentru a încerca să detensioneze situația. 

„Voi vorbi în următoarele ore cu președintele Biden”, a spus Macron, adăugând că „în funcție de progresul discuțiilor noastre din următoarele ore”, nu exclude călătoria în Rusia, conform Aljazeera. 

UPDATE 22.13 Premierul britanic, Boris Johnson, şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit miercuri asupra necesităţii de a ajunge la o soluţionare ''paşnică'' a crizei ucrainene, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street după o convorbire telefonică între cei doi lideri, relatează AFP.

Johnson şi Putin ''au fost de acord (cu privire la faptul) că o agravare nu este în interesul nimănui'', a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit unui comunicat, adăugând că şeful guvernului britanic l-a avertizat pe Vladimir Putin că ''orice incursiune suplimentară a Rusiei în Ucraina ar fi o tragică eroare de calcul'', conform Agerpres.

Cei doi lideri au subliniat, de asemenea, importanţa dialogului între ţările lor pe teme precum schimbările climatice, Afganistanul şi dosarul nuclear iranian.

''Ei au convenit să aplice acest spirit de dialog în faţa tensiunilor actuale pentru a găsi o soluţie paşnică'', se arată în comunicat.

La rândul său, Moscova a explicat că preşedintele rus a denunţat într-o convorbire cu Boris Johnson refuzul NATO de a ţine cont de preocupările Rusiei privind securitatea, în plină agravare a tensiunilor din jurul Ucrainei.

UPDATE 20.09 Rusia a calificat miercuri drept ''distructivă'' decizia Statelor Unite de a trimite 3.000 de militari suplimentari în Europa de Est în contextul tensiunilor exacerbate între Moscova şi occidentali cu privire la Ucraina, transmite AFP.

Viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko, citat de agenţia Interfax, a vorbit despre o măsură ''nejustificată, distructivă, care creşte tensiunile militare şi reduce marja pentru decizii politice'', potrivit Agerpres.

Reacţia survine după anunţul privind desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în ţări de pe flancul estic al NATO. Aproximativ 1.000 de militari vor fi repoziţionaţi în zilele următoare de la o bază din Germania în România, alţi circa 2.000 urmând să vină din SUA în Polonia şi Germania, majoritatea în Polonia.

UPDATE 19.28 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia SUA de a desfăşura trupe suplimentare în Polonia, România şi Germania, relatează Reuters.

"Acesta este un semnal puternic al angajamentului american şi vine pe lângă alte contribuţii recente americane la securitatea noastră comună - inclusiv 8.500 de militari pentru Forţa de răspuns a NATO şi grupul de luptă al portavionului USS Harry S. Truman sub comandă NATO în Mediterana", a declarat Stoltenberg într-un comunicat, conform Agerpres. 

"Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii", a adăugat el.

UPDATE 19.26 Ministrul ucrainean al Sporturilor, Vadim Gutţait, le-a recomandat sportivilor ţării sale care vor concura la Jocurile Olimpice de la Beijing (4-20 februarie) să nu fraternizeze cu ruşii, informează AFP.

"Am ţinut o videoconferinţă despre patriotism şi am dat recomandări despre cum să ne comportăm: să nu stam lângă sportivii ruşi, să nu ne facem poze cu ei”, a declarat ministrul, într-un interviu publicat, miercuri, de site-ul de ştiri sportive tribuna.ua, adăugând că se teme de "provocări" la adresa sportivilor ucraineni, notează News.ro.

 

UPDATE 19.10 Aviaţia militară britanică a interceptat şi escortat miercuri patru bombardiere strategice ruseşti în zona sa de interes, a informat un purtător de cuvânt al Royal Air Force, potrivit Reuters.

''Avioane de luptă Typhoon ale Forţei de reacţie rapidă de la baza RAF la Lossiemouth, sprijinite de un avion Voyager de la baza RAF Brize Norton, au fost ridicate de la sol astăzi împotriva unor aparate de zbor neidentificate care se apropiau de zona de interes a Marii Britanii. Ulterior, noi am interceptat şi escortat patru avioane ruseşti Bear'' (codul NATO pentru Tupolev Tu-95, n.red.), a indicat purtătorul de cuvânt într-un comunicat trimis prin e-mail, conform Agerpres. 

UPDATE 18.24 Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a salutat, la rândul său, anunțul venit de la Pentagon. 

"Despre această măsură am discutat cu omologul meu american, Lloyd J. Austin III, în cadrul convorbirii telefonice de la sfârșitul săptămânii trecute. Am subliniat, atunci, necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securității aliaților și de descurajare a acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre. Am reafirmat, totodată, necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul Prezenței Înaintate pe întregul flanc estic al Alianței și la Marea Neagră", a spus ministrul. 

El a precizat că se  bucură "că facem astăzi un pas atât de important în această direcție. Decizia anunțată astăzi, prin care un batalion de vehicule blindate Stryker, cu aproximativ 1000 de militari americani, se vor alătura efectivelor SUA deja prezente în România, reprezintă o măsură defensivă în sprijinul securității și apărării României, care va contribui, în același timp la întărirea Posturii aliate de apărare și descurajare a oricăror agresiuni pe întreg flancul estic".

 

"Redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului ridicat de cooperare în domeniul securității si apărării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și un mesaj puternic de solidaritate între aliați. Rămânem în strânsă coordonare la nivel NATO, pentru găsirea celor mai potrivite opțiuni de întărire a capacității noastre colective de apărare. Reafirm, cu acest prilej, aprecierea noastră pentru contribuția Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, și-a exprimat interesul pentru dislocarea unor efective în România, sub comandă aliată. Suntem deja în discuții la nivel de experți cu partea franceză în vederea materializării acestei inițiative, încă o dovadă a solidarității aliate și a relevanței parteneriatului strategic dintre Romania și Franța", a încheiat Dîncu. 

UPDATE 18.12 Și Guvernul României a transmis un mesaj de mulțumire pe Twitter. 

 

UPDATE 18.10 Președintele României, Klaus Iohannis, salută anunțul Statelor Unite ale Americii referitor la trimiterea trupelor suplimentare în România.

 

UPDATE 17.58 Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marți, după ce SUA au decis trimiterea de trupe suplimentare în România, că era o măsură la care se așteptau.

 

UPDATE 17.54 Cîțu: Nu este treaba Rusiei cum își face România apărarea

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că cererea Rusiei de retragere a scutului de la Deveselu nu are "niciun fundament", România fiind independentă în privinţa stabilirii strategiei de apărare a ţării.

"În ceea ce priveşte strategia de apărare a României, este independentă. Nu cred că este normal ca o altă ţară să-şi dea cu părerea despre ce face România şi cum se apără România, mai ales că este vorba de investiţii pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii României. Aici este treaba noastră, nu cred că este treaba altcuiva cum ne investim banii şi cum ne facem strategia de apărare", a spus Cîţu, miercuri, la Senat, citat de Agerpres.

Potrivit preşedintelui Senatului, NATO a adresat invitaţii Rusiei pentru a vizita bazele.

"Au fost invitaţii din partea NATO să viziteze toate bazele de când lumea. Niciodată nu s-a dat curs acestei invitaţii. Doar pe noi ne interesează cum ne facem această strategie. Nu e treaba nimănui cum îşi face România apărarea şi în ce asociaţii, tratate sau unde vrea să fie membră", a adăugat Cîţu.

UPDATE 17.16 Aproximativ 3.000 de soldați americani suplimentari vor fi dislocați în Europa de Est, pe măsură ce temerile cu privire la o invazie rusă a Ucrainei se intensifică, a confirmat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Astfel, aproximativ 2.000 de militari staționați în SUA vor fi dislocați în Germania și Polonia în această săptămână, iar 1.000 de militari staționați în Germania se vor îndrepta către România, conform Forbes. 

UPDATE 16.55 Surse oficiale au declarat pentru CNN că președintele Joe Biden a aprobat trimiterea de trupe militare americane în Europa de Est, inclusiv în România.

Conform sursei citate, Pentagonul ar putea anunța miercuri, oficial, că aceste forțe militare vor fi desfășurate ”în următoarele zile”.

UPDATE ora 15.57 Statele Unite şi NATO sunt dispuse să discute cu Rusia măsuri reciproce de prevenire a incidentelor militare în spaţiul aerian şi pe mare şi să asigure Moscova că în (bazele pentru scuturile antirachetă din - n. red.) România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk, relevă documente confidenţiale cu răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile de securitate formulate de Moscova, documente publicate de ziarul spaniol El Pais, relatează Reuters şi EFE.

El Pais a publicat miercuri fotografii cu aceste documente, fără să precizeze cum le-a obţinut.

Kremlinul a refuzat să comenteze apariţia acestor documente.

UPDATE ora 15.55 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, fost campion mondial la box la categoria grea, s-a angajat miercuri să "apere" capitala ucraineană dacă temerile privind o invazie rusă vor deveni realitate, relatează AFP.

"Trebuie să fim pregătiţi de scenariul cel mai grav", a declarat presei edilul în vârstă de 50 de ani, citat de Agerpres.

"Sperăm ca acesta să nu devină realitate, dar dacă agresori vin în ţara noastră nu vom avea altă alegere, va trebui să ne apărăm oraşul, ţara, viitorul", a adăugat el.

Primarul din Kiev a vizitat împreună cu fratele său, Wladimir, şi el campion la box, un centru de recrutare de la Kiev pentru voluntarii gata să se lupte dacă oraşul este atacat.

Wladimir Klitciko s-a înscris şi el la acest centru de recrutare, afirmând că vrea să-şi "protejeze" apropiaţii.

UPDATE ora 15.35  Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări miercuri că îşi doreşte "doar pacea", dar a subliniat dreptul ţării sale de a se apăra împotriva riscului unei invazii ruse, insistând asupra necesităţii unor sancţiuni "preventive" împotriva Moscovei, relatează AFP.

Anumite ţări occidentale, precum SUA, Regatul Unit sau Polonia, au decis să livreze arme Ucrainei în contextul temerilor de o ofensivă rusă.

"Aceste arme sunt pentru apărare, ne gândim doar la pace, doar la sfârşitul ocupaţiei teritoriilor noastre, numai pe cale diplomatică", a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul olandez Mark Rutte. 

UPDATE ora 10.35 Parlamentarii ucraineni au expus luni, în forul legislativ de la Kiev, drapelele unor ţări care susţin Ucraina, printre care SUA, Regatul Unit şi Canada, relatează novinite.com.

Transmisiile live din parlamentul unicameral ucrainean, Rada, arată politicieni adunaţi în centrul sălii ţinând drapele ale unor ţări susţinătoare ale Ucrainei, dar şi drapelul NATO.

„Dorim să mulţumim partenerilor noştri care sunt alături de Ucraina în contracararea agresiunii din partea Moscovei”, a declarat, în limba engleză, deputata Sofia Fedina.

Marţi a sosit la Kiev premierul britanic Boris Johnson, care a avut o întrevedere cu preşedintele Volodimir Zelenski pe fondul tensionării situaţiei securităţii în regiune.

UPDATE ora 10.30 Rusia are medici, infirmieri şi spitale de campanie la frontiera cu Ucraina, pe fondul mobilizării de trupe ruse în această zonă, a declarat marţi într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, transmite EFE.

Potrivit lui Kirby, Moscova şi-a intensificat în ultimele săptămâni "capacităţile logistice şi de mentenanţă", printre care se numără şi asistenţa medicală pentru militarii săi.

"Aceasta include spitale de campanie, medici şi infirmieri, tipul de lucruri de care este nevoie pentru a oferi asistenţă medicală trupelor de pe teren", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, răspunzând unei întrebări.

Totuşi, John Kirby a insistat că doar această informaţie "nu este un indicator" în sine că o invazie ar fi iminentă. "Nu neapărat", a declarat el.

UPDATE ora 10.00 Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu are miercuri consultari cu omologul francez Jean-Yves Le Drian, iar joi va găzdui o reuniune a miniştrilor de externe ai Formatului Bucureşti 9 cu Franţa şi cu participarea Ucrainei.

”Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea miercuri, 2 februarie 2022, consultări politice cu ministrul pentru Europa şi al afacerilor externe al Republicii Franceze, Jean-Yves Le Drian, în contextul vizitei la Bucureşti a demnitarului francez. La data de 3 februarie 2022, ministrul Bogdan Aurescu va găzdui o rundă de consultări (în format hibrid) pe tema situaţiei îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul Jean-Yves Le Drian, la care va lua parte, la invitaţia ministrului român de externe, şi ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba”, transmite MAE.

---

Președintele Rusiei s-a dezlănțuit din nou la adresa Occidentului, marți seară, în conferința susținută după întâlnirea de aproape cinci ore cu premierul maghiar Viktor Orban, la Moscova. În toiul unor negocieri dificile, Putin a acuzat Vestul că ignoră preocupările de securitate ale țării sale și că Statele Unite s-ar folosi de Ucraina pentru a controla Rusia. Pe de altă parte, secretarul de stat american Anthony Blinken a discutat la telefon cu omologul său rus Serghei Lavrov. I-a transmis că este timpul ca Rusia să retragă trupele de la granițele Ucrainei.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Analizăm răspunsurile primite în scris din partea Statelor Unite și NATO, pe 26 ianuarie, dar este clar, principalele preocupări ale Rusiei au fost ignorate. Nu am văzut un răspuns adecvat la cele trei cerințe-cheie ale noastre: oprirea extinderii NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor rusești şi retragerea poziţiilor militare ale NATO la aliniamentele din 1997.”

Liderul de la Kremlin a acuzat Statele Unite că vor să controleze Rusia și că se folosesc de Ucraina pentru asta. Și a reluat ideea potrivit căreia occidentul ar fi încălcat o promisiune făcută Rusiei în anii 90.

Vladimir Putin: „După cum știți, ni s-a promis că infrastructura NATO nu va avansa cu niciun centimetru mai spre est. Toată lumea știe asta. Astăzi, vedem unde este NATO: Polonia, România, Țările Baltice. Au spus una și au făcut alta. După cum se spune, ne-au prostit, pur și simplu au mințit.”

Echipamentele militare instalate în România și Polonia, o amenințare pentru Moscova

Cât despre echipamentele militare instalate în România și Polonia, acestea sunt o amenințare pentru Moscova, insistă Putin. Ar fi vorba despre sisteme ofensive cu bătaie lungă, pe mii de kilometri din teritoriul Rusiei, spune el.

Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României: „E un nonsens să spui că un sistem pur defensiv, care nu este ațintit asupra Rusiei, ci către posibile pericole afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt.”

În schimb, premierul Ungariei a adoptat un ton împăciuitor în conferință. În opinia sa, un acord acord asupra securităţii europene între Rusia, NATO și Statele Unite este posibil. Viktor Orban a descris vizita sa la Moscova drept o „misiune de pace".

Oficialii de la Casa Albă au comentat ironic acuzațiile lansate de la Kremlin și au subliniat încă o dată că așteaptă un răspuns oficial din partea Moscovei cu privire la negocierile pentru detensionarea situației.

Ned Price, purtător de cuvan al departamentului de stat SUA: „L-am auzit pe președintele Putin spunând o grămadă de lucruri. Voi lăsa pe seama Kremlinologilor de acolo să citească în cafea și să încerce să interpreteze semnificația acestor remarci. În ceea ce ne privește, nu trebuie să facem asta pentru că știm că urmează un răspuns oficial din partea Federației Ruse.”

Într-o convorbire telefonică, șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a ieri cerut omologul rus, Serghei Lavrov, „o dezescaladare imediată şi retragerea trupelor şi echipamentelor de la frontiera cu Ucraina”, reiterându-şi totodată „disponibilitatea" de a continua dialogul „de fond" cu Moscova pe căi diplomatice. Jen Psaki, purtător de cuvânt la Casa Albă: „Nu știm ce are de gând Președintele Putin, dar este responsabilitatea noastră și este absolut necesar să păstrăm poarta către diplomație deschisă. Asta nu înseamnă că nu vom susține propriile noastre valori, printre care și convingerea că membrii NATO trebuie să stabilească cine poate adera la Alianță și că poarta ar trebui să fie deschisă.” Tot ieri, în timp ce Viktor Orban și Vladimir Putin discutau la Moscova, premierul britanic, Boris Johonson se afla la Kiev, pentru a-și arata sprijinul ferm pentru Ucraina.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Regatul Unit și alte țări vor fi aspru judecate de poporul Ucrainei și de întreaga lume în ceea ce privește modul în care răspundem și în care ne oferim sprijinul. De asemenea, pregătim un pachet de sancțiuni și alte măsuri care vor fi adoptate imediat ce Rusia va pune piciorul pe teritoriul ucrainean și am făcut toate acestea nu pentru a dovedi ostilitatea față de Rusia, ci ca o demonstrație că vom apăra mereu libertatea, democrația și suveranitatea ucraineană în fața agresiunii.”

În afara armamentului defensiv anti-tanc, premierul britanic a spus că guvernul său va acorda Ucrainei un ajutor de 88 de milioane de lire, pentru a promova o guvernare stabilă, dar și sporirea independenței energetice față de Rusia.

Lui Johnson i s-a alăturat la Kiev și omologul său din Polonia. În semn de apreciere, deputații ucraineni au ținut în mâini, la reuniunea din Parlament, steagurile țărilor care au oferit sprijin militar țării lor, iar președintele Volodymyr Zelensky a anunțat extinderea armatei ucrainene cu încă 100.000 de soldați activi.