Războiul lui Putin face „victime” și în Germania: mare parte din societate crede că Rusia ”trebuia” să invadeze Ucraina

Presa germană a preluat povestea, raportând că propaganda antiguvernamentală, pro-rusă, se răspândește rapid în societate. Cu toate acestea, unii analiști consideră că schimbarea de opinie are mai mult de-a face cu politica internă germană decât cu influența rusă.

Pe 2 octombrie, grupul de cercetare independent din Berlin CeMAS a publicat un studiu despre „narațiunile conspirației rusești” și răspândirea dezinformării în societatea germană.

Studiul a inclus rezultatele cercetărilor efectuate în Germania la începutul lunii octombrie – iar acestea sunt surprinzătoare.

Până acum, nu exista niciun motiv de îndoială că societatea germană era ferm de partea Ucrainei în război. În iunie, 70% dintre germani au considerat că este necesar să sprijine Ucraina în confruntarea cu Rusia, în ciuda costurilor, inclusiv a prețurilor la energie în creștere. Sondajul CeMAS pune acum la îndoială această imagine.

Majoritatea celor din fosta RDG sunt de partea Rusiei

Ca răspuns la întrebarea „Crezi că NATO a provocat Rusia atât de mult încât a trebuit să intre în război?” - 19% dintre respondenți au răspuns afirmativ.

21 la sută au spus că sunt parțial de acord cu ideea. Asta înseamnă că aproape 40% dintre germani cred că războiul are o cauză neclară și că NATO își împărtășește responsabilitatea sau chiar a forțat Rusia să intre în război.

În fosta RDG, din estul Germaniei, ponderea respondenților care au răspuns afirmativ este de 59 la sută – ceea ce face în esență o credință generală.

În același sondaj, 44% dintre germani au fost de acord sau parțial de acord cu ideea că Putin se luptă cu forțele globale din culise care controlează lumea.

35 la sută sunt de acord că Ucraina nu poate avea propriile pretenții teritoriale, deoarece este istoric parte a Rusiei.

33% sunt siguri că informațiile despre laboratoarele americane care produc arme biologice sunt cel puțin parțial adevărate.

Un sondaj anterior cu întrebări similare a fost efectuat în aprilie, iar cifrele au fost izbitor diferite de cele mai recente. La acel moment, 29 la sută dintre respondenți credeau că invazia a fost cauzată de provocarea NATO – comparativ cu cele 40 la sută de acum.

Și doar 32% l-au considerat pe Putin un luptător împotriva unui guvern global secret.

Negaționiștii Covid sunt acum și în spatele mișcărilor pro-ruse din Germania

Autorii studiului concluzionează că propaganda pro-rusă este larg răspândită în Germania și o consideră parte a unei „metode hibride de război”. Mai mult decât atât, sentimentul pro-rus a devenit larg răspândit în societatea germană chiar înainte de invazia din februarie, în special printre așa-numiții negaționiști COVID, care au organizat un grup activ anti-guvernamental.

Negaționiștii COVID sunt forța motrice din spatele mitingurilor pro-ruse care au atras mii de oameni pe tot parcursul toamnei în estul Germaniei. Autoritățile se tem, odată cu creșterea prețurilor la energie și posibile întreruperi ale furnizării, că mitingurile se vor extinde iarna aceasta în toată Germania.

În plus, utilizarea pe scară largă a răspunsului „parțial da, parțial nu” în sondaje indică indirect succesul propagandei rusești, deoarece, potrivit autorilor studiului, scopul campaniilor rusești de dezinformare este de a răspândi „incertitudinea în societate”. Practic, Kremlinul încearcă cât mai mult posibil să îi facă pe germani să se îndoiască de democrație.

Pe de altă parte, se poate ca propaganda rusă să nu aibă nimic de-a face cu asta.

Nu este clar pe unde ar funcționa propaganda Kremlinului

Presa germană a preluat concluziile studiului. Der Spiegel a publicat un articol cu ​​titlul „Din ce în ce mai mulți germani cred în propaganda rusă”. Cu toate acestea, Germania a blocat principalele canale de distribuție pentru o astfel de propagandă – canalul RT în limba germană a fost scos din transmisiile prin satelit și blocat pe YouTube, iar principalele canale pro-război în limba germană de pe YouTube și Telegram au fost, de asemenea, blocate.

Și propaganda rusă nu se poate lăuda cu vreo descoperire specială – fie în eludarea cenzurii, fie în conținut – în ultimele luni.

Alexey Yusupov, politolog din Berlin, director al Fundației Ebert și autor al unui canal Telegram despre politica germană, nu și-a putut aminti nici un succes special pentru propaganda rusă în Germania: ”Am impresia că există un hype (despre această cercetare- n.red.). Efectul pe care îl vedem treptat în opinia publică este o întoarcere la discursul de dinainte de război. Și în Germania, chiar înainte de 24 februarie, opinia că NATO a provocat Rusia – deși nu vreau să o evaluez – a fost foarte răspândită. Era o poziție normală, „reputabilă” în rândul unei părți foarte mari a populației și a elitelor. Ceea ce vedem acum este o ieșire din comunicațiile intense din timpul războiului. Cu alte cuvinte, normalizare”.

Este adevărat că scepticismul față de NATO a caracterizat Germania în ultimele decenii. În 2019, doar 30% dintre germani au văzut NATO ca o „forță pentru bine” din lume – cel mai mic număr pentru orice țară din alianță.

Germania este țara europeană cel mai puternic afectată de războiul rus din Ucraina

Doar 51% dintre germani au considerat că apartenența la NATO este benefică pentru Germania. Invazia Ucrainei de către Rusia a ajutat pentru o vreme să-i aducă pe germani în jurul NATO, dar efectul a fost trecător – și apoi au apărut întrebări cu privire la costurile războiului.

Germania este probabil mai puternic lovită de efectele războiului decât orice altă țară din vestul Europei – economia germană a pierdut avantajul competitiv pe care îl avea de la gazul rusesc ieftin, iar transformarea lui Putin într-o forță fără ambiguitate diabolică a afectat elitele germane care au menținut relații de prietenie cu el.

„În conversațiile private germane despre politică se pune în mod constant întrebarea „cine beneficiază”. Și, spre deosebire de aprilie, înțelegem că există multe părți pierzătoare în acest război - printre ele și Germania. Practic, doar Washingtonul câștigă. Germania se simte din ce în ce mai dependentă de deciziile care nu sunt luate la Berlin. Aceasta este o influență mai importantă decât orice propagandă rusă. Cu tot respectul, nu trebuie să cauți spioni și agenți în fiecare colț”, spune Aleksey Yusupov.