Povestea micului erou din peşteră. Băiatul a fost singurul capabil să vorbească în engleză cu salvatorii

Galerie foto

Adul Sam-on este unul dintre adolescenţii captivi în peştera din Thailanda. Din grupul de 12 copii, el a fost singurul vorbitor de limba engleză, ceea ce a contat enorm în salvarea lor şi a antrenorului.

Salvatorii străini au putut comunica cu băiatul şi au aflat de la el toate informațiile de care aveau nevoie pentru ca operaţiunea să se desfăşoare cât mai bine.

Într-un video transmis televiziunilor se aude cum Adul îl întreabă pe unul dintre salvatori, în limba engleză, în ce zi din săptămâna sunt.

Citește și

Ce s-a întâmplat în peștera din Thailanda după ce au fost scoși cei 12 băieți și antrenorul lor

"Sunt Adul şi sunt într-o stare bună", a fost mesajul copilului la câteva ore după ce s-a descoperit că antrenorul şi cei 12 mici fotbalişti au rămas blocaţi în peştera Tham Luang. El a putut să comunice starea în care se aflau colegii lui şi faptul că le era foame.

Povestea lui Adul este de-a dreptul impresionantă. Copilul vine dintr-o ţară în care mai puţin de o treime din populaţie ştie să vorbească o limbă stăina. Adul vorbeşte cinci limbi străine.

Băiatul a mers la şcoala la vârsta de 7 ani, a ales să îşi părăsească regiunea natală şi să se mute în nordul Thailandei pentru a îşi continua şcoală. Părinţii îl vizitează din când în când.

Adul nu are un certificat de naştere, buletin sau paşaport. Este considerat un refugiat în Thailanda. Asta nu l-a împiedicat însă să facă o şcoală şi să îşi urmeze pasiunea: fotbalul şi muzica. Băiatul cânta la pian şi chitara.

Epopeea acestei salvari miraculoase a început pe 23 iunie când cei 12 copii - cu vârste între 11 şi 16 ani - şi antrenorul lor de numai 25 de ani au rămas blocaţi în peştera din cauza ploii torenţiale care a inundat intrarea în subteran.

Toţi au fost scosi în viaţă după 17 zile, în care au supravieţuit doar cu apa prelinsă printre fisurile peşterii. Slăbiseră în medie cam 2 kilograme fiecare.

În cele 17 zile trecute de la dispariţia copiilor, familiile au oscilat intre agonie, îngrijorare de moarte şi extaz.