Creșterea populației mondiale, la cel mai scăzut nivel din 1950

Inclusiv populația Chinei este în scădere, pentru prima dată în ultimele decenii.

În Europa avem același declin, în special în est și sud, de unde au plecat fluxuri mari de oameni spre țările nordice.

Recensământul care are loc acum în majoritatea statelor europene ne-a arătat situația exactă.

În căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, cetățenii din sud-estul și chiar centrul Europei continuă să plece.

Potrivit studiilor de specialitate, de exemplu, Bulgaria și Letonia ar putea pierde o cincime din populație până în 2050.

Citește și

Recensământul a fost din nou prelungit, până la 31 iulie, în localitățile în care recenzarea nu s-a încheiat

Antonio Amuza, sociolog: „Conspiraționiștii vorbesc despre marea înlocuire, adică populația rezidentă este locuită de imigranți. Din punct de vedere al sociologilor, acesta este un demers cât se poate de sustenabil. De ce? Pentru că populația reușește să supraviețuiască pe de o parte și să producă, să fie o economie sustenabilă în viitor.”

Clima, economia și cultura statelor influențează fluxurile de migrație. În perioada pandemiei, mulți au plecat să lucreze în țările cu o calitatea a vieții mai ridicată.

În ultimele luni, și războiul din Ucraina a condus la migrări masive ale populației.

Antonio Amuza, sociolog: „La nivel european, automat a existat un soi de watchout a conflictului din Ucraina. Asta înseamnă că au existat migrații ale populației active dispre nordul țării noastre, dar și din zona est. Zona Poloniei de est, în care rezidenții au plecat către Germania, către Insulele din Italia, Grecia pentru a se feri de această zonă de conflict”.

Recensământul populației are loc în majoritatea statelor europene, iar majoritatea țărilor se confruntă cu o depopulare și o îmbătrânire a populației.

În Italia, de exemplu, ministrul Muncii propunea să fie revizuită piața muncii din peninsulă, după ce în ultimii ani s-a observat o scădere accentuată a angajaților și tinerilor care părăsesc țara.

Chiar și românii care munceau acolo au părăsit peninsula.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: „În țările din vestul Europei s-a făcut încă un recensământ în formă mixtă, să spunem, baze de date și recenzare directă și s-a apelat la recenzare pe anumite eșantioane, extend baze de date constituite în Italia, Franța, Spania nu se mai face un recensământ total și doar pe anumite eșantioane, pentru a se face anumite verificări”.

În țara noastră, din datele culese până acum, lipsesc în jur de 1,7 milioane de persoane, dintr-un total de 19 milioane, cât era estimată populația țării de Institutul Național de Statistică.

Pe de o parte, nu sunt recenzori, pe de alta, unii oameni refuză să-și ofere datele. După cozile de săptâmânile trecute, acum este liniște prin centrele de recenzare.

Laurențiu Paul Ștefan, coordonator de recensământ în Sectorul 3: „Facem un apel cetățenilor să ne sune pe numărul de telefon al primăriei, să ne contacteze, unde își doresc să vină recenzorii. Suntem dispuși să venim la toate blocurile la care nu au ajuns recenzorii”.

În lipsa unui număr real al locuitorilor, primăriile nu vor investi în îmbunătățirea serviciilor publice, iar cetățenii nu vor scăpa prea devreme de cozi și drumuri la ghișeele instituțiilor din întreaga țară.

În schimb, țări precum Lituania, Estonia și Letonia au un grad puternic de digitalizare. În aceste țări, toată populația a participat la recensământul organizat, iar autoritățile cu datele strânse au creat baza de date moderne.