Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Politico: UE se pregătește de război. Vârful de lance este „Tunetul”, o navă pe care Putin a încercat să o cumpere din Franța

Puternicul portelicopter amfibiu al Franței este un sat plutitor dotat cu săli de sport și o brutărie, precum și rachete, mitraliere, nave de debarcare, elicoptere și tancuri.    

Nava de asalt franceză, lungă de 199 de metri, lată de 32 de metri, este un element-cheie în primul exercițiu militar live al Uniunii Europene, care va avea loc în octombrie în largul coastei sudice a Spaniei, scrie Politico.

În scenariul de antrenament ales de înalții oficiali militari ai UE, trupele europene trebuiau să asalteze o plajă pentru a salva guvernul unui aliat fictiv numit Seglia.

Exact pentru asta a fost conceput „Tonnerre” (Tunet). Numită „Landing Helicopter Dock” în limbaj NATO, nava poate transporta elicoptere, vehicule blindate, tancuri și trupe. Ambarcațiunile de debarcare parcate în compartimentul de 885 de metri pătrați pot transporta oameni și vehicule militare la țărm.

„Portavioanele amfibii pentru elicoptere sunt nucleul proiecției de putere a Franței, adică abilitatea de a proiecta capacități militare pe teritoriul inamic sau pe teritoriul aliat confruntat cu un inamic”, a declarat pentru POLITICO căpitanul navei, Adrien Schaar. „Tonnerre poate fi desfășurată pe tot spectrul, de la intensitate mică la intensitate mare”.

Citește și
israel soldati
Israelul cere Rusiei ”să expulzeze” o delegaţie Hamas aflată în vizită la Moscova. Ce subiecte au fost discutate în Rusia

Motto-ul navei este „si vis pacem, para Tonnerre”, un joc de cuvinte după faimosul adagiu latin „si vis pacem, para bellum”, adică, dacă vrei pace, pregătește-te pentru război.

Tonnerre este în serviciu din 2007 și este staționat în Toulon, pe coasta mediteraneană a Franței.

Face parte din clasa Mistral, construită de Franța în anii 2000. Acestea au fost utilizate pentru o gamă largă de operațiuni, inclusiv pentru evacuarea cetățenilor francezi și europeni din Orientul Mijlociu în timpul războiului dintre Israel și Hezbollah din 2006, și pentru a susține intervenția militară a Franței în Mali în 2013. De asemenea, ele participă la misiuni NATO și la eforturile de menținere a păcii ale ONU.

Au fost construite cinci nave, iar Franța operează trei: Tonnerre, Mistral și Dixmude. Celelalte două au un trecut mult mai complicat.

Fostul președinte Nicolas Sarkozy le-a vândut inițial Rusiei, prima dată când o țară NATO plănuia să trimită echipament militar Moscovei. Cu toate acestea, după ce președintele rus Vladimir Putin a anexat Crimeea în 2014, a devenit imposibil din punct de vedere politic să livreze Sevastopol și Vladivostok. Succesorul lui Sarkozy, François Hollande, a anulat comanda, iar Franța a fost nevoită să ramburseze Rusiei 950 de milioane de euro, în ceea ce rămâne una dintre cele mai grave căderi diplomatice dintre Paris și Moscova înainte ca Vladimir Putin să lanseze invazia sa la scară largă în Ucraina.

Ulterior, Franța a vândut navele de război Egiptului, iar întreaga încurcătură a ajuns să îi coste pe contribuabilii francezi 409 milioane de euro.

Un sat plutitor echipat cu săli de sport, spital și brutărie

Nava de război este un mini-oraș autonom, dotată cu un spital care are 69 de paturi, ce include două unități de chirurgie, un cabinet stomatologic, săli de sport și chiar o brutărie, unde brutarii fac sute de baghete în fiecare zi.

Tonnerre poate rezista până la trei săptămâni fără să se aprovizioneze, a explicat Pierre, care lucrează în bucătărie și care este marinar de un deceniu (numele său complet nu poate fi dezvăluit din motive de securitate). Bucătarii militari trec printr-o pregătire specială pentru a învăța cum să ofere echipajelor de sute de persoane o dietă echilibrată. La bordul navei de război, o cină tipică conține mâncare din pui, orez și spanac. „Nu poți mânca paste sau cartofi prăjiți în fiecare seară”, a spus Pierre.

Pentru exercițiul militar al UE din octombrie, bucătăria a funcționat la turație maximă, deoarece Tonnerre a găzduit aproximativ 600 de militari, inclusiv din armată și din forțele aeriene, pe lângă echipajul permanent de aproximativ 200 de persoane. Majoritatea covârșitoare este formată din bărbați.

„La început, unora le-a fost greu să se adapteze”, a spus Daniel, care este în armată de patru ani și jumătate și se află pentru prima dată la bordul unei nave de război, „dar dacă nu ești claustrofob, te obișnuiești”.

Portavioanele amfibii pentru elicoptere sunt, prin natura lor, nave interservicii, care fac legătura între forțele terestre, aeriene și navale.

Tonnerre poate acționa ca centru mobil de comandă și control și poate transporta 16 elicoptere, precum și 60 de vehicule blindate, sau 13 tancuri Leclerc. Puntea de zbor de 5.200 de metri pătrați funcționează, de asemenea, ca o pistă de alergare pentru cei care doresc să facă sport.

Nu este întotdeauna folosită pentru război. Una dintre misiunile lui Tonnerre a fost în Liban, după exploziile din 2020 care au distrus portul Beirut, când Franța a furnizat provizii alimentare și materiale de construcție. Coridoarele înguste și albe ale navei sunt decorate cu fotografii din acea misiune și cu un desen înrămat al caricaturistului Plantu despre prietenia franco-libaneză.

Viața nu este tocmai ușoară la bordul unei astfel de nave

Echipajul s-a alăturat din diverse motive - dorința de a aparține unui grup, șansa de a naviga în diferite țări, o carieră interesantă - dar misiunile nu sunt ușoare.

A fi la bordul navei Tonnerre timp de săptămâni sau luni la rând înseamnă contacte limitate cu prietenii și familia. Telefoanele mobile sunt permise, însă adesea nu există semnal și doar personalul de rang înalt are acces la computere.

„Ne adaptăm, asta este viața unui marinar, dar familia trebuie să țină pasul”, a spus Charles, care este în marină de aproape trei decenii și al cărui tată a fost, de asemenea, marinar. „Pe vremuri nu exista niciun fel de contact, niciun contact cu familia luni întregi”.

Acum, există telefoane fixe și televizoare, ceea ce nu este întotdeauna un lucru bun.

Guvernul francez încearcă, de asemenea, să le facă viața mai ușoară marinarilor și familiilor acestora, fiind conștient de faptul că marina militară - ca majoritatea armatelor europene - are o problemă de retenție a talentelor. Munca în sectorul civil poate fi mai puțin interesantă, dar este mai confortabilă, iar contractorii din domeniul apărării sunt mai mult decât dispuși să racoleze oameni pregătiți și specializați din armată.

Guvernul a venit cu un așa-numit „Plan” pentru familie pentru a ajuta, printre alte provocări, la îngrijirea copiilor.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult