Președintele Consiliului European: „Alegerile din Belarus nu au fost nici corecte, nici libere”

Statele membre ale Uniunii Europene nu recunosc rezultatul alegerilor prezidenţiale din Belarus din 9 august, în urma cărora actualul preşedinte Aleksandr Lukaşenko a fost proclamat câştigător, au anunţat miercuri liderii UE, reuniţi într-un summit extraordinar prin videoconferinţă, transmit agenţiile internaţionale de presă, citate de către Agerpres.

"Alegerile nu au fost nici corecte, nici libere şi nu au respectat standardele internaţionale. Nu recunoaştem rezultatele prezentate de autorităţile din Belarus'', a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului European, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul summitului.

În plus, a afirmat el, UE va adopta sancţiuni împotriva oficialilor responsabili pentru violenţele din timpul protestelor şi pentru fraudă electorală.

Cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a condamnat, într-o conferinţă de presă după summit, "violenţa brutală" împotriva protestatarilor din statul est-european.

Poziția oficială a României: Trebuie luate măsuri suplimentare din partea UE  

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat într-o conferință de presă că "fraudarea alegerilor, reprimarea violentă a protestelor nu pot fi lăsate fără un răspuns din partea UE".

"Am solicitat încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici și eliberarea persoanelor deținute ilegal. (...) Este necesară demararea unor investigații transparente asupra tuturor abuzurilor raportate, în urma cărora cei vinovați să fie trași la răspundere. Trebuie luate măsuri suplimentare din partea UE", a adăugat el.

Mesaje clare dar suficient de diplomatice în relația cu Federația Rusă

Înaintea summitului extraordinar al liderilor UE pe tema situației din Belarus mai mulți experți au atras atenția că mesajul, deși ferm, trebuie să țină cont și de realitatea geopolitică, respectiv de sprijinul oficial acordat de Federația Rusă lui Lukașenko.

Reacția oficialilor UE nu trebuie să-i dea lui Vladimir Putin un pretext să intervină militar în zonă, a scris politico.eu în preambulul summitului.

Guvernele țărilor din Uniunea Europeană vor, ca pe lângă o poziție comună cu privire la politica internă a acestei țări, să ajungă la un echilibru al relațiilor diplomatice cu aceasta, pentru că geopolitica din regiune este extrem de sensibilă. Belarusul are strânse legături cu Moscova, astfel că evită orice acțiune care ar putea oferi un pretext lui Vladimir Putin să intervină militar în Belarus, ori chiar un pretins complot internațional de care să se prevaleze Lukașenko, notează politico.eu.

 

Merkel, Macron şi MIchel au vorbit la telefon cu Putin despre situaţia din Belarus  

Discursul oarecum timid al puterilor europene depinde însă mult de modul în care vor evolua protestele în Belarus, dar și de cum va reacționa puterea în continuare.

Cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Consiliului European, Charles Michel, au vorbit marți separat, telefonic, cu Putin despre criza din Belarus.

„Este mai mult o problemă de sprijin [pentru poporul din Belarus] decât o intervenție în sine”, a spus un diplomat al UE, rezumând poziția blocului european.

 

Videoconferinţă pe tema crizei din Belarus, miercuri

 

Tocmai această chestiune cu impact în zona de Est a Europei este pe agenda videoconferinței reprezentanților statelor membre UE de miercuri. Este rar ca liderii UE să organizeze o reuniune în care ordinea de zi constă dintr-o problemă de politică externă, o discuție similară având loc în în martie 2014, când liderii au discutat despre revoluția din Ucraina, arată sursa citată. Atunci însă a existat o intervenție militară din partea Rusiei, exact genul de situație pe care acum Uniunea Europeană vrea să o evite.

O opinie generală a liderilor Uniunii este așteptată a se subscrie celei exprimate vineri de reprezentantul politicii externe al UE, Josep Borrell, după o întâlnire cu miniștrii de externe ai blocului, că alegerile din Belarus nu au fost „nici gratuite, nici corecte”. În cadrul acelei ședințe, miniștrii au convenit - destul de rapid, conform standardelor UE - să inițieze planuri de acțiune pentru sancționarea celor responsabili de violență și frauda electorală.

Acum, liderii UE sunt așteptați să sprijine această opinie și să elaboreze o listă provizorie de sancțiuni ar putea fi prezentată săptămâna viitoare.