Pedeapsa primită de „hoțul secolului” care a furat lucrări de Picasso, Mondrian și Caccia din Galeria Națională a Greciei
Lucrările furate includ "Head of a Woman" (1934) de Pablo Picasso, "Stammer Windmill with Summer House" (1905), de Piet Mondrian, şi schiţa "St. Diego de Alcala in Ecstasy with the Holy Trinity and the Symbols of Passion" de Guglielmo Caccia, potrivit news.ro.
Bărbatul, Giorgos Sarmantzopoulos, a fost găsit vinovat de furt calificat. Curtea, totuşi, i-a recunoscut comportamentul bun în urma furtului şi i-a suspendat pedeapsa în aşteptarea apelului, cu condiţia ca el să poarte brăţară de monitorizare şi să nu se îndepărteze la mai mult de 3 kilometri de casă.
Supranumit „furtul secolului”, acesta a avut loc pe 9 ianuarie 2012, când Sarmantzopoulos a intrat în Galeria Naţională printr-o uşă nesecurizată de balcon. A păcălit paznicii declanşând alarme false repetate. Apoi a luat tablourile şi a fugit pe o scară care duce la subsol, de unde a scos tablourile din rame folosind un cuţit de buzunar. Deşi susţine că a acţionat singur, o altă relatare a detaliat o a doua persoană care se presupune că a supravegheat.
După furt, hoţul a rămas în libertate aproape un deceniu.
Sarmantzopoulos a fost în cele din urmă arestat în iunie 2021. Grecul a declarat autorităţilor de atunci că a lucrat în construcţii ca pictor şi că a furat picturile dintr-o „pasiune pentru artă”.
În momentul arestării sale, Sarmantzopoulos a predat autorităţilor picturile lui Picasso şi Mondrian şi a susţinut că a treia, de Caccia, a fost distrusă.
„Daunele ireversibile au fost observate în timpul inspecţiei. Consistenţa culorii a fost deteriorată. Aceste lucrări trebuie păstrate în condiţii speciale pentru a nu fi deteriorate”, a mărturisit în instanţă Eftychia Agathonikou, directorul colecţiilor muzeului.
Avocatul şi colecţionarul de artă Stelios Garipis a declarat în instanţă că nu crede că Sarmantzopoulos a comis o crimă pasională. „Un detectiv olandez m-a contactat şi mi-a spus că are o mulţime de informaţii despre el... Nu a fost o coincidenţă că două lucrări au fost returnate”, a spus el.
„Pictura (de Caccia), care se presupune că a fost distrusă, s-a zvonit că a apărut într-o licitaţie la Florenţa. Am contactat Galeria Naţională pentru a vedea ce acţiuni au întreprins”, a continuat Garipis. „Cel mai simplu ar fi fost să trimită documente (la casa de licitaţii) şi să constate cine a primit tabloul. Pentru că nu a fost vândut. Cei de la (Galeria Naţională) nu au făcut nimic”.
Nu este clar dacă lucrarea de Caccia a fost de fapt distrusă. Potrivit lui Garipis, experţii străini au identificat ulterior lucrarea din Florenţa ca fiind aceeaşi piesă care fusese furată din Atena.