Pandemia Covid-19 în cifre. Ce s-a întâmplat cu ţările care au ridicat restricţiile rapid

Iar coşmarul este departe de a se fi sfârşit. În timp ce Italia, Spania sau Germania au intrat pe o curbă descendentă a numărului de noi îmbolnăviri şi decese, Marea Britanie şi America sunt la apogeul pandemiei. România încă aşteaptă cu teamă un posibil vârf critic.

De la începutul acestei crize, numărul infectărilor a crescut constant şi a ajuns astăzi la cifre pe care nu şi le-ar fi imaginat nimeni acum 3 luni. Peste 2,5 milioane de oameni de pe întreaga planetă s-au contaminat în 210 ţări şi teritorii. Practic, singurele locuri unde nu sunt raportate cazuri de COVID19 sunt nişte insule izolate din Oceanul Pacific. În rest, lumea întreagă s-a oprit, la propriu, iar viaţa tuturor a fost complet bulversată.

Iată o privire de ansamblu a modului în care a evoluat curba infectărilor în câteva ţări. În mod clar, Statele Unite sunt acum detaşat în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi, iar situaţia peste ocean este copleşitoare. Doar în ultima săptămână, în SUA au apărut 100.000 de cazuri noi.

Citește și

Pandemia i-a lăsat fără sursa de venit. Cazul unei familii cu 8 copii, care supraviețuiește cu un pachet săptămânal

Marea Britanie se afla chiar în aceste zile în plin vârf al pandemiei. Avem spre comparaţie, Italia şi Spania, ţările europene care au fost lovite în plin în urmă cu doar două-trei săptămâni. Ei bine, pare că au depăşit momentul critic şi vedem cele două curbe aferente care au intrat pe un trend descendent.

Dar cu ce costuri? Câte 200.000 de infectări fiecare şi aproape 50.000 de decese împreună.

Acest grafic ne arată și faptul că, în România, de-abia acum ar putea începe greul, pentru că, aşa cum spuneau şi autorităţile, aşteptam să atingem vârful în următoarele 7-10 zile, practic suntem cu vreo 2-3 săptămâni în urma Italiei şi Spaniei.

De partea cealaltă, vedem Coreea de Sud sau Noua Zeelandă care au gestionat foarte bine criză şi raportează din ce în ce mai puţine cazuri noi.

Să vedem cum a evoluat pandemia prin prisma deceselor pe care le-a provocat şi care nu sunt deloc puţine, aproape 200.000 până astăzi.

Repartiţia deceselor pe regiuni, de la data de 1 martie, când erau raportate în medie 58 de morţi pe zi. După nici două luni am ajuns la peste 4.700 de morţi în fiecare zi.

O treime din acest total sumbru vine din Statele Unite. O altă treime ne este dată de cele trei ţări europene cele mai afectate: Spania, Italia şi Marea Britanie. Şi de-abia restul deceselor provin din restul lumii.

Iar pe curba evoluţiei la numărul de decese, vedem acum platoul la care au ajuns SUA şi Marea Britanie, semn că încă traversează momentul critic al pandemiei, tendinţa de scădere din Spania şi Italia, dar şi pericolul din Turcia de pildă care urmează acum traiectoria ascendentă şi evident, România, aflată de asemenea în urcare dar o urcare progresivă şi nu exponenţiala. De cealaltă parte, iată, un număr foarte redus şi în scădere al deceselor în Coreea de sud.

Evoluţia de până acum ne arată că virusul a făcut ravagii în ţări dezvoltate, cu populaţie oarecum îmbătrânită precum Italia, Spania sau Marea Britanie dar şi cu populaţie cu un stil de viaţă relaxat orientat spre socializare.

Aceste statistici ne mai arata ceva. Ce efecte devastatoare poate avea o relaxare timpurie. Iată, de pildă cazul orașului-stat Singapore care a fost până nu demult exemplu de gestionare eficientă a acestei crize, cu doar 200 de cazuri în martie şi niciun deces, aşa că, după două săptămâni, autorităţile au început să răsufle uşurate.

În doar o lună, însă, Singapore a ajuns la peste 5000 de îmbolnăviri şi mai apoi, numărul s-a dublat. Deci, unde s-a greşit? Specialiştii spun că s-a greşit atunci când au fost omise de la testare comunităţi mari de muncitori imigranţi care trăiesc în condiţii de supraaglomerare. Şi, în plus, s-a greşit că nu au fost impuse interdicţii de circulaţie, ci doar recomandari.

Concluzia: fiecare stat trebuie să ia măsuri gradual, fie că vorbim de interdicţii, fie de relaxarea lor, după o analiză complexă a evoluţiei epidemiei.