Modifica setarile cookie
Toate categoriile

''Oricine poate muri în orice moment''. Amnesty: Rusia a ucis sute de civili la Harkiv folosind muniţie cu dispersie

Amnesty International a acuzat luni Rusia de crime de război în Ucraina, afirmând că sute de civili au murit în atacuri necruţătoare asupra oraşului Harkov, multe dintre atacuri fiind comise cu bombe cu fragmentare, relatează AFP.  

În cursul unei anchete aprofundate, ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului afirmă că a găsit dovezi care arată că în şapte atacuri asupra unor cartiere din cel de-al doilea oraş al Ucrainei, nord-estul ţării, forţele ruse au folosit bombe cu submuniţii de tip 9N210 şi 9N235 şi mine cu dispersie, două categorii de arme interzise prin tratate internaţionale.

Intitulat ''Oricine poate muri în orice moment'', acest raport arată cum forţele ruse au provocat pagube imense prin bombardarea necruţătoare a unor cartiere rezidenţiale din Harkov de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie.

Citește aici cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, live update

''Oameni au fost ucişi în casele lor şi pe străzi, la locurile de joacă şi în cimitire, în timp ce aşteptau la coadă pentru a obţine ajutor umanitar sau pentru a cumpăra alimente şi medicamente'', a spus Donatella Rovera, cercetătoare pentru situaţii de criză şi conflict în cadrul Amnesty.

''Utilizarea repetată de arme cu submuniţii interzise pe scară largă este şocantă şi demonstrează un dispreţ total pentru vieţile civililor'', a adăugat ea.

Deşi Rusia nu este semnatară a Convenţiei privind armele cu submuniţie, nici a Convenţiei privind minele antipersonal, dreptul internaţional umanitar interzice atacurile şi utilizarea de arme care, prin natura lor, lovesc fără deosebire şi constituie o crimă de război, subliniază raportul Amensty.

Bbc.com notează că a observat în cinci locuri de impact din Harkiv dovezi ale efectului asociat muniţiilor cu dispersie.

Muniţiile cu dispersie sunt controversate pentru că sunt detonate în aer şi eliberează mai multe bombe mai mici care cad apoi într-o zonă extinsă şi îi pot pune în pericol pe civili. Deseori, bombele mai mici nu explodează la impact şi ajung să reprezinte un pericol pentru anii care vin.

Peste 120 de ţări au semnat un tratat care interzice folosirea acestor muniţii. Rusia şi Ucraina nu se numără printre semnatare.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult