Orban îşi reafirmă, într-o convorbire la telefon cu Stoltenberg, susţinerea faţă de aderarea Suediei la NATO
”I-am spus din nou că Guvernul ungar susţine candidatura suedeză” la NATO, a anunţat miercuri pe X Viktor Orban, relatează AFP.
El a anunţat că ”va continua să îndemne Parlamentul să încheie ratificarea cu prima ocazie posibilă”.
”(Am purtat) o convorbire la telefon bună cu Viktor Orban”, a comentat la rândul său secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
Jens Stoltenberg a salutat ”susţinerea clară” a liderului ungar.
”Abia aştept ca ratificarea să aibă loc imediat ce Parlamentul îşi va relua activitatea”, a anunţat el.
Parlamentarii ungari urmează să-şi reia activitatea începând de la jumătatea lui februarie.
Însă dosarul aderării Sudiei la NATO nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu.
Parlamentul turc a ratificat marţi aderarea Suediei la NATO, după 20 de luni de tărăgănări.
Ungaria rămâne, astfel, singura refractară aderărării suedeze.
Budapesta, care şi-a exprimat susţinerea de principiu, tergiversează de luni de zile şi cere Stockholmului să-şi înceteze politica de ”denigrare” a Guvernului ungar, pe care-l acuză de autoritarism.
Viktor Orban a cerut Stockholmului ”respect” şi l-a invitat pe premierul suedez Ulf Kristersson în Ungaria, evocând într-o scrisoare ”construirea unei încrederi reciproce solide” printr-un ”dialog politic mai intens”.
Ministrul suedez de Externe Tobias Billström a răspuns cu răceală acestei invitaţii, subliniind că ţara sa ”nu are motive” să renegocieze în prezent cu Ungaria.
”La summitul de la Madrid, anul trecut, Ungaria (...) a acordat Suediei statutul de stat candidat la aderarea la NATO, fără vreo rezervă, a subliniat Tobias Billström.
El s-a declarat, în schimb, pregătit de ”discuţii”, evocând ”numeroase puncte comune” şi ”cooperarea militară” dintre cele două ţări.
Suedia şi-a anunţat în mai 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie în acel an, candidatura comună la NATO cu Finlanda, care a devenit în aprilie al 31-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
În urma invaziei ruse a Ucrainei, cele două ţări vecine, au renunţat la zeci de ani de neutralitate, după al Doilea Război Mondial, iar apoi la o nealiniere militară după Războiul Rece.