Motivul pentru care Comisia Europeană nu a aplicat până acum articolul 7 împotriva Ungariei, așa-numita ”opțiune nucleară”
"Nu este posibil pentru Comisie să ia o decizie în acest proces", a declarat luni Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, potrivit Euronews.
Ungaria se află în prima fază a articolului 7 din 2018, din cauza regresului democratic supravegheat de premierul Viktor Orbán, care este acuzat de slăbirea independenței judiciare, perpetuarea clientelismului, diluarea pluralismului mediatic, abuzul de puteri de urgență, adoptarea unei legislații anti-LGBT și împiedicarea drepturilor de azil.
Deși nu are nicio legătură cu statul de drept, decizia lui Orbán de luna trecută de a se opune de unul singur unui fond de 50 de miliarde de euro propus pentru a oferi Ucrainei asistență financiară pe termen lung a crescut drastic exasperarea la Bruxelles, ceea ce a dus la apeluri pentru acțiuni în forță.
Decizia va fi rediscutată în cursul zilei de joi, în cadrul unui summit extraordinar cu miză mare.
Într-o rezoluție tăioasă votată la începutul acestei luni, Parlamentul European a cerut ca articolul 7 să treacă în a doua viteză și să concluzioneze "existența unei încălcări grave și persistente" a drepturilor fundamentale în interiorul Ungariei. Dar această nouă etapă, care nu a fost niciodată activată, necesită o propunere scrisă din partea Comisiei Europene sau a unei treimi din statele membre.
Odată ce propunerea este depusă, liderii UE pot organiza un vot unanim - mai puțin țara acuzată - pentru a declara încălcarea gravă a legii.
"În acest moment, nu există nicio decizie în cadrul Comisiei pentru a declanșa următorul pas în temeiul articolului 7", a declarat Reynders după o reuniune a miniștrilor afacerilor europene la Bruxelles.
"Motivul este destul de simplu", a adăugat el, arătând cu degetul direct spre lipsa de consens în cadrul Consiliului.
Deși unii diplomați au sugerat că starea de spirit pentru accelerarea articolului 7 a devenit mai favorabilă în lumina veto-ului lui Orbán și a cererilor sale "tranzacționale", Reynders a precizat că unanimitatea necesară este încă un scenariu îndepărtat.
"Nu este nimic mai rău decât să prezinți o propunere doar pentru a vedea această propunere respinsă", a declarat Reynders reporterilor.
"Dacă există un semnal clar în Consiliu cu privire la o posibilă majoritate sau majoritate calificată sau, în cele din urmă, o unanimitate pentru a lua o decizie, desigur, Comisia va urma poziția statelor membre."
Robert Fico din Slovacia, care și-a exprimat anterior rezervele cu privire la fondul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, și Giorgia Meloni din Italia, care a încercat să se poziționeze ca mediator între Budapesta și Bruxelles, se numără printre liderii care ar putea ezita să avanseze cu articolul 7.
Odată ce se constată "încălcarea gravă și persistentă", articolul 7 poate conduce la o a treia etapă: suspendarea drepturilor de membru, inclusiv a drepturilor de vot.
Privarea lui Orbán de dreptul său de veto ar rezolva impasul privind ajutorul acordat Ucrainei și ar oferi imediat Kievului lichiditățile necesare pentru a-și acoperi deficitul bugetar în creștere.
Dar transformarea Ungariei într-un stat membru neputincios, de mâna a doua, ar fi o mișcare radicală cu consecințe imprevizibile. Vorbind sub protecția anonimatului, un diplomat de rang înalt al UE a declarat săptămâna trecută că aplicarea accelerată a articolului 7 ar fi "nepotrivită" în timp ce blocul este îngenuncheat în încercarea de a găsi o soluție între cele 27 de țări.
"Trebuie să explicăm poporului maghiar: Vor să fie ei cei care le vor spune ucrainenilor 'Ne pare rău, vă lăsăm în pace și încercați să vă ajutați singuri'? Nu ar trebui să ne uităm propria istorie și faptul că am fost fericiți să avem sprijinul altora", a declarat luxemburghezul Xavier Bettel, referindu-se la eliberarea Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.