Moscova susține că trupele sale câștigă tot mai mult teren în regiunea Harkov și că „inamicul” bate spre retragere
Este o ridicare parțială a embargoului și vizează o zonă limitată, în apropierea graniței, pentru a proteja orașului ucrainean Harkov.
Presa americană scrie că președintele Joe Biden nu a dat undă verde și pentru rachetele cu rază lungă de acțiune, ci doar pentru sistemele care pot lovi ținte destul de apropiate.
71 de soldați și patru civili ucraineni - capturați de ruși în primele săptămâni ale războiului - s-au întors în țară, ca parte a unui schimb de prizonieri. Printre ei și Mariana, luată prizonieră când orașul Mariupol a fost cucerit de forțele Moscovei. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-și sune mama.
De bunăstarea copiilor ucraineni ajunși în captivitate în Rusia s-a interesat însuși Putin.
Maria Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copiilor: „Urmând instrucțiunile președintelui, am ajutat în cazurile în care rudele, părinții au drepturi asupra copiilor. Prin urmare, am reunit 70 de copii cu rudele din Ucraina”.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Dincolo de chestiunile politice, cel mai important e că minorii sunt reuniți cu cei dragi, că familiile sunt reunite, că sunt fericiți”.
În acest timp, civili nevinovați din Harkov continuă să piară în atacurile cu rachete care vizează orașul. Asta în timp ce ofensiva lansată luna trecută în nord-estul Ucrainei a transformat Vovceanksul într-o localitate-fantomă.
Imagini surprinse din dronă arată amploarea dezastrului - locuințe transformate în ruine și fumegând. Trupele Moscovei controlează 30% din suprafața orașului și atacă obiective zilnic.
Andrei Belousov, ministrul rus al Apărării: „Se depun toate eforturile pentru prelungirea și escaladarea conflictului armat din Ucraina. Forțele ruse avansează în toate direcțiile tactice. Prin urmare, într-un perimetru important din regiunea Harkov, inamicul s-a retras între 8 și 9 kilometri. Doar în luna mai, au fost eliberate 28 de așezări”.
Între timp, președintele Joe Biden a autorizat folosirea armamentului american pentru lovirea unor ținte militare de pe teritoriul Rusiei. Însă, strict cu scopul de apărare a Harkovului. Adică ucrainenii ar putea să țintească centre de comandă si control, depozite de armament, baterii de rachete și artilerie, dar și trupe, dincolo de graniță în regiunea rusă Belgorod.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „În viziunea noastră, folosirea armamentului occidental pe teritoriul rus a fost mereu o chestiune de timp. Ei ne atacă de dincolo de graniță și noi nu putem riposta. Iar asta nu e normal”.
Dincolo de excepțiile pentru apărarea Harkovului - susțin oficialii americani - politica Washingtonului nu s-a schimbat. Ucraina nu poate să folosească armament și muniție de proveniență americană pentru a lovi pe teritoriul Rusiei.
În orice caz, vestea a stârnit furie la Moscova.
Ucraina, lovind cu arme americane în interiorul Rusiei, ar putea însemna un război cu NATO, a declarat Dmitri Medvedev, vicepresedintele Consiliului rus de securitate.
Medvedev a spus și că ar fi o greșală fatală din partea Occidentului să creadă că Rusia nu este pregătită să folosească arme nucleare tactice împotriva Ucrainei. Ba chiar a vorbit despre potențialul de a lovi țări ostile - pe care nu le-a numit - cu arme nucleare strategice.
"Aceasta, din păcate, nu este nici intimidare, nici o cacealma," afirmă același oficial rus.